miercuri, 31 octombrie 2012

Dmitri Miticov & Zona nouă. Lecturi de poezie la Sibiu

Vineri, de la 18.30, la Librăria Humanitas din Sibiu, tot felul de poeţi recenţi & minunaţi vor citi din textele lor recentissime & minunatissime.
Mai întâi, Dmitri Miticov va citi poeme din cel mai recent volum al lui - Dmitri: uite viaţa, apărut acum o lună la Casa de editură Max Blecher. Vom vorbi despre el Claudiu Komartin şi cu mine.
Apoi, poeţii din Zona nouă vor citi şi ei câte două-trei-patru poeme fiecare, într-un mic maraton de poezie.
Va fi o seară frumoasă, nu care cumva să lipsiţi. :)



Read more...

marți, 30 octombrie 2012

"Zona nouă". Cristina Jidveianu



După cum am mai scris, mezinele din Zona nouă sunt Ioana Vintilă (clasa a noua) şi Cristina Jidveianu (clasa a unşpea).
Am pus pe blog la începutul lunii poeme ale Ioanei Vintilă.
Iată acum şi un poem ceva mai amplu al Cristinei Jidveianu.


Cristina Jidveianu, Călătorie pe o coajă de pepene


Cine numără cioburi moare înecat
Cheia din broască se rotește
Concomitent cu acele ceasornicului

A single death is a tragedya million deaths is a statistic

Oglinzilor li se desprind șuruburile
Țevile de eșapament se sparg și din ele curge viață

A minute of splendor is a minute of ash


Universul ăsta e tot mai mic
De când nu mai număr pe degete
Un borcan din care picură nisip
Pe care nu-l mai găsește nimeni

Ți-am trimis optzeci și trei de plicuri de scrisori
Dacă le deschizi au gustul salivei mele

Ușile scârțâie și fără să le atingi

Un mușuroi de furnici
Îmi mănâncă din bolul de cereale
Singurătatea nu-i neapărat să ai nevoie de oameni

Idealul umanității constă în reprimarea sentimentelor


Rochia mea atârnă de galerie
Colierele din imitație de perlă
Se desprind și cad de la gâtul meu vânăt

Idealul feminității constă în două dungi negre pe pleoapele superioare

Când copiii tăi se stropesc cu pistoale cu apă
Când ai un puzzle mare cu prea multe piese lipsă
Și lumea ta are un sfârșit

Două pete de cerneală pe foaia mototolită
O bătrână ce vine de la gară
Cu mâinile pline de geamantane

Dragoste e când doi oameni vorbesc aceeași limbă

Buzunarele cu bomboane lipicioase
Scaunele răsturnate și
Urmele de noroi de pe pantofii tăi
Ce nu merg în nicio direcție

Trăiești doar dacă ai o plasă de păr în fața ochilor
Amintirile tale sunt niște mâini mirosind puternic a alcool
O linguriță cu petrol lampant
O buturugă ce izbește de pereții neurocraniului

E greu să vorbești despre suflet

Călcâiele pline de plasturi
Te pui în genunchi și numeri nouăzeci și nouă de muște în becul din bucătărie
Nicio moarte nu te lasă singur

Cuburi de gheață rămân intacte la 100 de grade Celsius
Urme de săpun de pe oglindă
Și plângi ca unui copil ce a fost plesnit peste față

Cincizeci de frați ronțăie cincizeci de firmituri
Căzute sub masă
Umbrele lor dansează pe ușa din sticlă
E o idee bizară să te reproduci, atunci când nu iubești viața

Bărbatul gras de la doi are boala lui Christmas
Când avea capul spart toți sperau să moară
Dar a trăit așa
Cu sângele coagulat

Nasturi cusuți strâmb pe un palton murdar și rece

Se desprind bucăți din parchet
Ne ascundem în cămară
Pereții ne îmbrâncesc ca niște luptători de Ashihara

Norii au culoarea cearei pentru pantofi
Și forma palmei tale
Vocea ta îmi face corpul să tremure
Ca un duș cu apă rece


Oamenii se iau de mână
Doar atunci când afară începe să se întunece

Read more...

sâmbătă, 27 octombrie 2012

Alexandru Muşina. Conferinţă & lansare la Sibiu






















[Alexandru Muşina, Nora Iuga, Luminiţa Corneanu.
Colocviile Revistei Transilvania, 2011]


Luni, de la 13, la Facultatea de Litere şi Arte din Sibiu, Alexandru Muşina va ţine o conferinţă despre poezia contemporană.

Şi tot luni, de la 18, la Biblioteca Astra, Corpul B, îşi va lansa romanul "Nepotul lui Dracula", pe care nu obosesc să-l mai laud (îl va lăuda, alături de mine, Dragoş Varga).

Abia aştept ziua de luni - inteligenţa ludică, abrazivă, spectaculară a lui Muşina e aşa de hipnotică, încât anulează până şi oblomovismul legendar al nesuferitei zile care deschide săptămâna de lucru. :)





Read more...

miercuri, 24 octombrie 2012

"Nepotul lui Dracula", lansat azi la Bucureşti






Read more...

duminică, 21 octombrie 2012

Nicanor Parra. Trei poeme



















M-am jucat traducând trei texte din Nicanor Parra  (n. 1914, Chile), acest poet de o autoritate uriaşă în America Latină; pe lângă faptul că a câştigat o căruţă de premii (printre care şi Premiul Cervantes), este un personaj-cult în câteva romane-cult latino, de la cele ale lui Sábato la cele ale lui Bolaño, să zicem - toţi poeţii din romanele cu pricina, oricât de anarhişti şi de negri-n cerul gurii ar fi, rostesc numele lui Parra cu un respect neverosimil. 

Şi, într-adevăr, merită respectul ăsta - fie şi numai dacă ne gândim că, fiind cu vreo douăzeci de ani mai bătrân decât şaizeciştii noştri, în scris pare cu cel puţin douăzeci de ani mai tânăr decât cei mai mulţi dintre ei.
Iată, aşadar, trei antipoeme (cum le numeşte el însuşi) de Nicanor Parra. 




De porumbeii infailibili

Nu scapă statuia niciunui preşedinte
Ne spunea Clara Sandoval

Porumbeii ăia ştiu foarte bine ce fac


S.U.A.

Acolo unde libertatea
e o statuie

Dacă ar fi corect Fidel
ar trebui să creadă în mine
aşa cum cred eu în el:
istoria o să mă absolve

A treia oară
într-o săptămână
când un porumbel se cacă pe mine
bine cel puţin
că vacile nu zboară

Între două femei
o iubeşti pe cea care n-a existat niciodată

Un chilian dintr-o mie
moare de tristeţe

Nimeni n-a văzut vreodată
un poliţist mort
pe stradă
de unde deducem
că fiinţele astea mor în pat
pentru că n-o să ne apucăm să spunem
că sunt nemuritoare


Poezia o termină cu mine

Nu spun că pun punct la nimic
Nu-mi fac nici o iluzie despre asta
Aş fi vrut să poetizez mai departe
Dar s-a terminat inspiraţia.
Poezia s-a purtat bine
Iar eu m-am purtat oribil de rău.

Ce-aş câştiga dac-aş spune
Că m-am purtat bine
Şi poezia s-a purtat rău
Când se ştie că eu sunt de vină.
Asta merită orice imbecil ca mine!

Poezia s-a purtat bine
Eu m-am purtat oribil de rău
Poezia o termină cu mine

Read more...

sâmbătă, 20 octombrie 2012

Clujul. Amintiri


















[Foto: Medeea Iancu]

Estera, fetiţa Cameliei & a lui Ştefan Manasia, care ieri a făcut un an (ea, nu el, fireşte) - trăsăturile Cameliei şi the sideway glances ale lui Ştefan, un Manasia de jucărie făcut numai din bebeluşenie & gropiţe.
Exemplarul Mihaelei Ursa din Frânghia înflorită, cu coperta a patra şi paginile finale roase cu mare aplicaţie de Moaţa, deja celebra membră canină a familiei Ursa-Pop, model de consumare empatică şi fizică a literaturii.
Eu, făcut ferfeniţă precum Frânghia Moaţei de cuvintele imoral de generoase ale Mihaelei, şi apoi ale lui Alex Goldiş, de la Book Corner.
Fetele Ursa, Mira & Nona, de o frumuseţe meta-hollywoodiană, mai intimidantă decât aura tuturor poeţilor clujeni strânşi unul în altul ca sardelele în încăperea cochetă de la Book Corner (şi apoi, fără seniorii Ion Pop şi Adrian Popescu, în încăperile pline de fum & paranoia din Insomnia).
Conversaţia cât ditamai poemul cu Ruxandra Cesereanu, pe banca din faţa librăriei. Clujencele treceau pe lângă noi, mai frumoase chiar şi decât sârboaicele din Novi Sad, iar noi ne cufundam în traume & sincronicităţi.
Claudiu, vorbind iluminat despre poezie la trei dimineaţa, acasă la Ştefan - peştii din acvariu, policolori ca poemele lui Ştefan, îl ascultau cu gurile căscate, iluminaţi şi ei, dând uşurel din când în când din aripioarele, cum altfel, iluminate.

Read more...

vineri, 19 octombrie 2012

Anatol Grosu, câştigătorul concursului de poezie Blecher-Benet, în Club A

Concursul de debut Blecher-Benet şi-a desemnat câştigătorii. 
După cum se arată pe blogul lui Claudiu Komartin, "cele două manuscrise câștigătoare sunt: epistola din filipeni, de Anatol Grosu (la poezie) și Two Rabbit, de Beatrice Ognenovici (la proză).

Cele două cărți vor fi publicate în luna noiembrie și vor avea lansări la târgul de carte Gaudeamus. Romanul Two Rabbit va fi publicat de Herg Benet Publishers, iar placheta epistola din filipeni la Casa de Editură Max Blecher, în colecția "Opera prima" (în care au mai publicat până acum Matei HutopilaCosmin Cârciova și Teodora Coman)".


Anatol Grosu, câştigătorul concursului de poezie, va citi pe 22 octombrie la Unu' şi unu'. Fresh literar de Club A, de la ora 18, alături de Aida Hancer. Mai multe detalii, pe blogul Club A. Dacă aş fi bucureştean, n-aş lipsi. 
La poezie, în afară de manuscrisul lui Anatol Grosu, mai erau vreo şase-şapte realmente foarte bune, care ar putea, cu minime editări & retuşuri, să se transforme în cărţi adevărate, vii & puternice. Autorii lor n-au de ce să fie mâhniţi - au scris nişte cărţi care, îi asigur, îşi vor găsi în cel mult un an editorul. 



Read more...

luni, 15 octombrie 2012

"Frânghia înflorită" la Cluj, la Book Corner & Insomnia. Cu Mihaela Ursa & Alex Goldiş



































Clujul, aşadar. Am citit acolo acum vreun an şi jumătate primele poeme din ceea ce avea să devină Frânghia înflorită, în Insomnia, la Nepotu' lui Thoreau al lui Ştefan Manasia, Janos Szantai şi Valentin Derevlean.
Miercuri, de la 16.30, o să lansez Frânghia înflorită la Book Corner. Vor vorbi despre carte Mihaela Ursa şi Alex Goldiş, va modera Valentin Derevlean.
Iar de la 18 voi fi la Insomnia, alături de Cosmin Cârciova şi de excelentul lui roman Voia, publicat anul trecut de Casa de editură Max Blecher. Aşadar, Nepotu' lui Thoreau (alias Ştefan Manasia) şi Institutul Blecher (alias Claudiu Komartin) îşi vor uni decisiv forţele. :)
Ne vedem acolo, deci.




Read more...

sâmbătă, 13 octombrie 2012

Mircea Cărtărescu. Comentarii la exerciţiul de solidaritate


Cum nu toată lumea are cont de Facebook, şi cum pe blog lucrurile se arhivează mai bine decât pe FB, mi-am zis că n-ar strica să postez aici comentariile primite după postarea apelului pe Facebook.


Eva Leonte In plus, in Suedia cei de la Bonniers au continuat sa-i scoata cartile pe banii lor (n-au cerut subventie decat pentru o carte din cinci, fiindca tot procesul li s-a parut prea complicat), iar acum tocmai a fost invitat la Festivalul International de Poezie din Stockholm exclusiv pe cheltuiala festivalului. E adevarat, pe de alta parte, ca multe edituri se sprijina pe institutele culturale ca sa invite scriitori - vizitele lui Le Clezio, spre exemplu, au fost finantate de Institutul Francez si dupa ce a luat premiul. Asta nu inseamna ca Le Clezio nu intereseaza, ci ca literatura cu pretentii se vinde in tiraje mici. Revenind la Cartarescu, el "a fost plimbat" de cateva ori si ca sa faca reclama altora, in cazul Suediei lui Max Blecher sau Tudor Banus. Iar asta n-a facut-o pentru bani, fiindca i s-au dat sume modice, cat sa nu iasa in pierdere fiindca si-a pierdut cateva zile bune cu drumul si documentarea.
Ieri la 09:43 via telefonul mobil · Nu-mi mai place · 4

Flori Bălănescu Radu, toată lumea exagerează. Să dai curs scursurilor de la antene, oricare ar fi acestea, nu mi se pare tocmai în regulă. Nu este prea în regulă nici că am ajuns să ne solidarizăm pe tot felul de futilităţi. Ceea ce aruncă în derizoriu ideea de solidaritate. Mai ales în ce ne priveşte pe noi, românii. Înainte de 1989 nu ne-am solidarizat pe nimic, deşi trebuia să o facem, acum am căzut în extrema cealaltă. Dacă Mircea Cărtărescu este citit, recunoscut şi considerat drept un scriitor important e foarte bine pentru literatură, în general. Ce treabă are asta cu antenele? Mai există un aspect peste care se trece prea uşor: M.C. face capital negativ de imagine pe latura sa public-civică. Şi când scrie "Orbitor" şi când scrie textuleţe nefericite la gazetă este tot Cărtărescu. De ceva vreme (istorică), scriitorii sunt percepuţi ca întreg: omul şi opera. Reuşeşte deseori să fie extrem de penibil în publicistică. Trebuie să suporte consecinţele simpatiilor şi solidarităţilor politice, bine subliniate. Or, M.C. nu este (că nu a fost!!!) nici Dan Petrescu, nici Liviu Antonesei, nici Liviu Ioan Stoiciu, nici Ileana Mălăncioiu etc.
Ieri la 09:45 · Îmi place · 1

Ruxandra Cesereanu draga Radu, textul tau este binevenit, iar gestul tau este remarcabil. voi scrie si eu in curand despre lucrurile de aici.
Ieri la 09:48 · Îmi place · 4

Radu Vancu Eva, îţi mulţumesc pentru precizările astea importante - aşadar, Institutul Francez susţine financiar deplasările laureatului Nobel Le Clezio; sunt curios dacă există vreun post de televiziune sau vreun ziar din Franţa care să vânture sub nas publicului indignat facturile transportului şi ale hotelului. Dacă nu, înseamnă că există o pâine de mâncat pentru Gâdea, Roncea & co şi în Franţa. Flori Bălănescu: Dar Mircea Cărtărescu nici n-a susţinut vreodată că ar fi Dan Petrescu sau Antonesei! N-a pozat nicicând în disident, după cum n-a fost nici cazul exemplar pentru cedarea scriitorului român în faţa comunismului, cum susţine (nedrept, de data asta) Herta Muller. Iar opiniile de acum pot părea unora penibile, chiar extrem de penibile; mie unul mi se par cel mai adesea juste - dar asta-i cu totul altă discuţie. Ce e în cauză e lapidarea simbolică a unui scriitor de către unul dintre cele mai influente posturi de televiziune, ba chiar cel mai influent dpdv politic. Spui că ce face Antena 3 e futil; ba nu-i futil deloc - dovadă stă diseminarea discursului urii în dezgustătoarele forumuri ale ziarelor. Trebuie luat atitudine, oricât de ridicol e să te revolţi împotriva unuei latrine care defulează. Ruxandra Cesereanu: Mulţumesc frumos, Ruxandra, e tare reconfortant semnul tău de solidaritate.
Ieri la 10:02 · Îmi place · 5

Flori Bălănescu Spune Radu Pavel Gheo: "Mi-aş dori ca oamenii de cultură – sau măcar scriitorii – să facă front comun măcar acum, în acest caz, şi să protesteze împotriva denigrării lui Cărtărescu." "Front comun"? Nu spun că nu-mi place expresia (că nu-mi place!), dar când au fost în stare scriitorii români să facă "front comun"? În al doilea rând, unde să prostestăm, la o adică? Petiţiile unde să le trimitem? Domnilor, ceea ce contează este că Mircea Cărtărescu beneficiază de un program editorial serios în româneşte, dar şi în străinătate. Asta contează pentru scriitor şi literatura lui. Omul public trebuie să suporte consecinţele notorietăţii sale. Cu atât mai mult cu cât, într-adevăr, "Nu mai trăim într-o dictatură". Când trăiam în dictatură, generaţia 80, al cărei lider se spune că este M.C., nu a făcut nimic pentru ieşirea din regimul dictatorial. Dragă Radu, eu nu mă uit la antene, în general, nu prea mă uit la televizor. Ceea ce nu mă împiedică să fiu, cred eu, destul de normală. Încerc să subliniez o discrepanţă: când generalul de Securitate N. Pleşiţă îşi mai omora victimele o dată în direct, în deplină libertate de expresie, la ore de maximă audienţă, pe o altă antenă-canală (cum ar spune Paul Goma), nu s-a prea scandalizat lumea scriitoricească şi intelectuală, altfel, mare susţinătoare a condamnării comunismului şi a lustraţiei... Mariana Sipoş a fost singura care a reacţionat imediat şi cu efect, sesizând CNA, care nu se autosesiza... probabil nu ştia cine este Pleşiţă, nici Goma...
Ieri la 10:15 · Îmi place · 1

Radu Vancu Dragă Flori, despre monstruoasele declaraţii ale lui Pleşiţă s-a scris atunci în presă, chiar abundent - mai ales în "Evenimentul zilei", pe care însă bănuiesc că nu-l citeşti/agreezi. Ai dreptate, bineînţeles - scriitorii români n-au făcut "front comun" în dictatură, iar "fronturile individuale" le numeri pe degetele de la o mână. Asta nu înseamnă că n-au dreptul de a se solidariza în libertate (pentru cauze ridicole, poate - dar solidaritatea nu-i ridicolă nici măcar atunci când cauza e ridicolă).
Ieri la 10:21 · Îmi place

Flori Bălănescu Ştiu că s-a scris, dragă Radu, măcar ce ţine de Paul Goma mă interesează  însă inflamarea cu care se cer solidarizare acum, "front comun", protest etc. mi se pare distonantă, asta vreau să spun.
Ieri la 10:26 · Editat · Îmi place

Radu Vancu Dragă Flori, hai să schimbăm personajele. Imaginează-ţi că, să zicem, B1TV ar fi deversat hectolitri de dejecţii peste omul şi scriitorul Liviu Antonesei, să zicem. Sau peste Liviu Ioan Stoiciu. Ţi s-ar mai fi părut atunci la fel de distonant un text de-al meu de solidarizare cu ei? (Te asigur că l-aş fi scris imediat).
Ieri la 10:29 · Îmi place

Flori Bălănescu mi s-ar fi părut distonant, atâta vreme cât pe acolo se perindă tot felul de indivizi, băgători de seamă şi consumatori mai mari sau mai mici de fonduri, care aprind focuri sezoniere, din motive de rating, pur şi simplu, ori politice, de cea mai joasă speţă. alta ar fi situaţia când securistul care-l supraveghea operativ pe Dan Petrescu, să spunem, ar veni şi s-ar lăuda cum îi cotrobăia el prin intimitate scriitorului şi aşa mai departe. nu trebuie, cred, să mai spun de ce situaţiile nu suportă comparaţie...
Ieri la 10:35 · Îmi place

Radu Vancu Mihaela Ursa scrie un text la temă, cum altfel, excelent: http://mihaelaursa.wordpress.com/2012/10/12/sper-ca-am-cheltuit-enorm-cu-cartarescu/#comment-3369

Sper că am cheltuit enorm cu Cărtărescu
mihaelaursa.wordpress.com
Radu Pavel Gheo face, pe blogul lui, un Apel la decență. Solidaritate cu Mircea ...Vezi mai mult
Ieri la 10:38 · Îmi place · 2 · Eliminaţi previzualizarea

Flori Bălănescu Observ că tu mă suspectezi că am ceva cu scriitorul Mircea Cărtărescu. Nu am nimic cu el, nu i-am citit cărţile, doar fragmente, aş zice că mai mult accidental, dar nici nu-mi dau cu părerea despre literatura sa. Însă, am voie să mă îngrijorez, ca orice om, de efectul gesticii sale publice, aşa cum mă îngrijorez de tot ce (îmi) aduce atingere dpv social, cultural în sens larg şi politic. Poţi fi de acord sau nu cu mine.
Ieri la 10:38 · Îmi place

Radu Vancu Păi exact asta fac şi Gâdea, şi Roncea: îi cotrobăie scriitorului prin intimitate, îi pun în gură declaraţii imunde, îi cer socoteală pentru cheltuielile statului (omiţând să precizeze ce beneficii uriaşe au adus aceste cheltuileli infime din buget), inventează chestiuni abjecte despre soţia lui (da, da, chiar aşa) etc. Dacă vrei, Gâdea & Roncea sunt securiştii publici pe stil nou. Transferând violenţa fizică înspre una mediatică, dar cu efecte contondente în real. Şi mă oripilează la fel de mult ca ceilalţi.
Ieri la 10:42 · Îmi place · 3

Mihaela Ursa Cel mai mult imi plac disculparile care incep cu: nu am nimic cu el, nu i-am citit cartile... Iar in discutie nu era prestatia de jurnalist politic al lui Cartarescu - blamabila si blamata raspicat de multi scriitori - ci aceea scriitoriceasca.
Ieri la 11:04 · Editat · Nu-mi mai place · 5

Vasile Baghiu Mircea Cărtărescu, cel atât de tradus cu bani din țară (de parcă ar fi singurul scriitor român în viață), ar trebui să se solidarizeze cu mulți dintre scriitorii români de azi, care, deși sunt cel puțin la fel de talentați ca el, sunt marginalizați de infailibilul sistem post-comunist și trăiesc la limită. A-l plânge acum pe Cărtărescu, cel căruia numai statuie nu i s-a făcut de către establishment-ul cultural de la noi, și a cere amărăștenilor solidaritate mi se pare ipocrit și imoral. Cu atât mai mult cu cât pentru cauze cu adevărat importante, cum ar fi situația lui Paul Goma, nu se mișcă mai nimic prin lumea literară.
Ieri la 10:44 · Îmi place

Mihaela Ursa Cu toata pretuirea pentru literratura dvs., d-le Baghiu, mi se pare ca uitati ca Mircea Cartarescu a chiar fost dintre cei care a promovat destui poeti si scriitori tineri, nu cred ca i se poate imputa lipsa de generozitate de breasla. Acum, ca sunt scriitori marginalizati, este perfect adevarat, dar nu despre asta era vorba.
Ieri la 10:48 · Îmi place · 2

Flori Bălănescu mi s-ar fi părut distonant, atâta vreme cât pe acolo se perindă tot felul de indivizi, băgători de seamă şi consumatori mai mari sau mai mici de fonduri, care aprind focuri sezoniere, din motive de rating, pur şi simplu, ori politice, de cea mai joasă speţă. alta ar fi situaţia când securistul care-l supraveghea operativ pe Dan Petrescu, să spunem, ar veni şi s-ar lăuda cum îi cotrobăia el prin intimitate scriitorului şi aşa mai departe. nu trebuie, cred, să mai spun de ce situaţiile nu suportă comparaţie...
Ieri la 10:50 · Îmi place

Radu Vancu Mihaela Ursa: Bull's eye. Ca de obicei.  Vasile Baghiu: Dacă aţi fi citit textul meu, sau dacă v-aţi fi uitat pe Wikipedia, aţi fi văzut că traducerile la Gallimard, Denoel, Albert Bonniers şi alte edituri de vârf sunt făcute înainte de 2005, adică înainte de administraţia Patapievici, pe banii editurilor respective. Iar Cărtărescu face enorm pentru literatura română prin simpla sa vizibilitate internaţională. Să se solidarizeze cu "amărăştenii", spuneţi - dar de ce îi cereţi lui Cărtărescu să facă ce nu face USR-ul? Vreţi ca un singur om să suplinească un sindicat uriaş şi ineficient? Cereţi-i asta lui Nicolae Manolescu. Cât priveşte cazul lui Paul Goma şi reacţia lumii literare, pot să vă spun eu, ca nemembru USR, că se încearcă nişte reparaţii minime (pensie de merit, de pildă) - cu ce efecte, rămâne de văzut. Datoria morală a celor care au greşit faţă de Goma nu e acoperită de o biată pensie de merit.
Ieri la 10:52 · Îmi place · 1

Flori Bălănescu Radu, să nu confundăm ce era pe vremuri cu ce e acum. Nu ştiu ce fac Gâdea şi Roncea, dar Cărtărescu are parte de recunoaştere, nu e nici muritor de foame, nici închis şi maltratat sau în domiciliu obligatoriu. Dacă antenele, de orice culoare politică, sunt penale, atunci să ne adresăm celor abilitaţi legal să le controleze şi sancţioneze. Aici m-aş solidariza... ele sunt mizerabile, în general, nu doar în cazul lui Cărtărescu.
Ieri la 10:55 · Îmi place

Radu Vancu Uf, Flori, păi exact despre asta e vorba, despre ce fac Gâdea & Roncea, nu despre recunoaşterea & situaţia financiară a lui Mircea Cărtărescu.
Ieri la 10:57 · Îmi place

Cezar Gheorghe La emisiunea de miercuri seara de pe Realitatea, "Realitatea la raport" a fost invitat Andrei Marga pentru a vorbi despre vechiul si noul ICR, precum si oameni precum Sorin Rosca Stanescu, invitati sa comenteze. Despre Cartarescu s-au spus numai minciuni : ca a castigat sume enorme de la ICR in urma articolelor sale politice, ca desi e talentat ar trebui tradus mai mult, substituit de Breban care nu a fost tradus. A fost contestat pana si juriiul de critici care facuse lista initiala de autori condus de oameni precum Mircea Martin si Livius Ciocarlie. S-au rostit enormitati de tipul "cine este Mircea Martin". In schimb oameni precum moderatorul emisiunii si Sorin Rosca Stanescu dadeau verdicte asupra valoriii scriitorilor.
Ieri la 11:01 · Îmi place · 1

Flori Bălănescu Cred că Vasile Baghiu ştie despre încercările de reparaţii tardive şi foarte subţirele faţă de Paul Goma. Iar eu cred că ştiu şi mai bine, fiind implicată. Dar nu despre asta e vorba. Citind destul despre lumea literară de la noi, măcar pentru ultimii 30-40 de ani, mi-am dat seama că breasla literară nu ştie ce-i aceea solidarizare. Mă refer la principii, nu la şuşotelile pe sub masă (masa de la restarurantul USR) despre tăierea fondului literar... Uf!, Radu, păi ne înţelegem greu! E vorba de mizeria morală adâncă ce sălăşluieşte pe la noi, nu de "sărmanul" Cărtărescu. Lasă-l, că e bine cum e, şi, paradoxal, scandalul provocat de monstruoasele antene nu face decât să-l trasforme în erou (fără obiect - al eroismului). E o ambalare prea mare, de ambele sensuri.
Ieri la 11:03 · Îmi place

Radu Vancu Cezar Gheorghe: Halucinant, într-adevăr. Iar dacă spui că-i halucinant şi îndemni lumea să se solidarizeze cu Mircea Cărtărescu, se cheamă că eşti "ipocrit" şi "imoral", cum tocmai mă cataloghează Vasile Baghiu pe blogul domniei sale...
Ieri la 11:04 · Îmi place · 2

Radu Vancu Flori, textul meu nu e despre mizeria morală a lumii literare din ultimii 30-40 de ani (cu excepţiile de rigoare, sunt de acord cu tine), ci taman despre "sărmanul" Cărtărescu, cum îl numeşti. Împărtăşesc cu tine scârba pentru ce a fost; dar scârba pentru cele trecute nu-mi taie greaţa pentru cele prezente. Însă nu pricep de ce faptul că lumea literară a fost cum spui dă Antenelor & Realităţii dreptul de a-l calomnia pe Cărtărescu.
Ieri la 11:09 · Îmi place · 2

Svetlana Carstean Dragă Radu, iarta-mă că intervin, poți interpreta deja asta drept un gest de solidarizare. Observ că cel mai adesea cei înverșunați împotriva lui Mircea Cărtărescu sînt oameni care recunosc că nu l-au citit. La emisiunea de la Realitatea, de acum două seri, unul dintre invitați, care era foarte pornit, a început prin a spune că nu a putut citi mai mult de 20 de pagini din cărțile lui Cărtărescu. Cred că e important să fim solidari cu un anumit fel de a vorbi despre literatură. Mai precis în cunoștință de cauză. Văd că toată lumea se pricepe din ce în ce mai bine și la asta, ca la multe altele, Talentul televiziunilor de a duce totul în derizoriu și de a face rating pe seama asta a dat roade și în acest caz. Iar cei care au interesul să se folosească de acest talent în scopuri practice imediate probabil jubilează,
Ieri la 11:20 · Nu-mi mai place · 6

Vasile Baghiu Eu înțeleg să mă solidarizez cu cineva aflat în dificultate, nedreptățit, persecutat, marginalizat. Cărtărescu nu este în nici una din aceste situații. Dimpotrivă. Este foarte în grațiile acestui sistem post-decembrist, pe care îl și apără, de altfel, ignorând halul în care am fost aduși ca popor tocmai de acest sistem... Așadar, despre ce discutăm? Și cred că este ipocrit și imoral apelul, dragă Radu Vancu, nu tu, în condițiile în care pretinde, în fapt, solidaritatea victimelor sistemului (așa cum suntem cei mai mulți,scriitori sau nu, și indiferent dacă ne dăm seama de asta sau nu) cu un beneficiar al sistemului... Doamnă Ursa, cu toată prețuirea, asemenea, în Germania sunt cel puțin treizeci de scriitori vizibili, promovați și traduși... Nu unul, ca la noi... Nu vi se pare ceva în neregulă în toată chestia asta?
Ieri la 11:22 · Îmi place

Flori Bălănescu Radu, tu eşti atent la ce spun? Nu mă scoate din ce spun, te rog! Eu sunt istoric, am perspectivă istorică asupra lucrurilor. Unde am spus că "faptul că lumea literară a fost cum spui dă Antenelor & Realităţii dreptul de a-l calomnia pe Cărtărescu"? Dar cum este posibil să ne trezim hodoronc-tronc să le arătăm altora obrazul că nu se solidarizează cu Cărtărescu, fără să ţinem cont de ceea ce s-a întâmplat până la noi şi odată cu noi? Televiziunile sunt mizerabile, asta spun, să facem ceva în această privinţă, nu să ne oţărâm de câte ori este înţepat vreunul dintre noi în vanitate. Şi, da, unul care şi-a sabotat cu bună ştiinţă Opera, sacrificându-se deliberat pentru binele comun, este mai îndreptăţit la solidarizări, fie şi postfactum, decât unul care în plin comunism s-a ocupat numai de Operă, iar acum se simte nedreptăţit, în deplină libertate, că este înjurat de antene. Scriitorului român, în general, nu i-ar strica mai multă demnitate şi presiune mai mare în sânge! Dacă nu vrei să fii în centrul atenţiei, ţine-te departe de Centru! Altfel, trebuie să fii bărbat (cazul de faţă, disputat) şi să-ţi asumi componenta publică! Alţii şi-au asumat-o pe vremea când se înfunda puşcăria politică. Din păcate, chiar nu putem separa chirurgical literatura de viaţă. Am spus ce aveam de spus pe subiectul ăsta. Mulţumesc de găzduire.
Ieri la 11:24 · Îmi place · 1

Radu Drăgulescu ipocrit si imoral esti daca vehiculezi ideea ca valoarea lui Cartarescu a fost fabricata cu 100000 de euro. cam cat a costat limuzina ulbs-ului...
Ieri la 11:25 · Nu-mi mai place · 5

Radu Vancu Dragă Vasile Baghiu, aţi citit comentariul lui Cezar Gheorghe? E rezumată acolo e emisiune de televiziune de la Realitatea TV în care Mircea Cărtărescu este nedreptățit şi persecutat. Dacă sunteţi coerent cu propriile norme enunţate mai sus, atunci ar trebui să vă solidarizaţi cu un scriitor aflat în situaţia respecitvă. Iată cum rezumă Cezar emisiunea respectivă: "La emisiunea de miercuri seara de pe Realitatea, "Realitatea la raport" a fost invitat Andrei Marga pentru a vorbi despre vechiul si noul ICR, precum si oameni precum Sorin Rosca Stanescu, invitati sa comenteze. Despre Cartarescu s-au spus numai minciuni : ca a castigat sume enorme de la ICR in urma articolelor sale politice, ca desi e talentat ar trebui tradus mai mult, substituit de Breban care nu a fost tradus. A fost contestat pana si juriiul de critici care facuse lista initiala de autori condus de oameni precum Mircea Martin si Livius Ciocarlie. S-au rostit enormitati de tipul "cine este Mircea Martin". In schimb oameni precum moderatorul emisiunii si Sorin Rosca Stanescu dadeau verdicte asupra valoriii scriitorilor.
Ieri la 11:27 · Îmi place · 2

Vasile Baghiu radu drăgulescu: cine vehiculeaza ideea asta? eu nu zic că nu e talentat, ci numai că e favoritul sistemului, pe bani publici, când alții, cel puțin la fel de talentați, duc o viață foarte grea... și e anormal să ceri solidaritatea amărăștenilor cu unul care e bine-mersi
Ieri la 11:29 · Îmi place

Radu Vancu Vasile Baghiu: Aşadar, orice scriitor care e "bine-mersi" poate fi înjurat fără să aibă dreptul să se simtă lezat. Iar "amărăştenii" care nu se solidarizează niciodată cu el au dreptul să-l admonesteze pentru că nu se solidarizează cu ei. Mai scurt spus: fii solidar cu noi, în vreme ce noi te tocăm mărunt. E un tip de morală pe care zău că nu-l înţeleg. (Apropo, am lăsat şi eu un comentariu pe blogul dumneavoastră la textul în care catalogaţi apelul meu -nu pe mine, desigur - drept ipocrit şi imoral; nu credeţi că ar fi onest şi moral să-mi şi publicaţi comentariul?)
Ieri la 11:35 · Îmi place

Radu Drăgulescu ma refeream la cei care flutura acea suma, ca si cum asta ar fi buba literaturii romane. sunt solidar cu cartarescu la fel cum sunt solidar cu oricare altul in cazul in care este „lovit”. eu cred ca sunt multi amarasteni (si nu numai) in care daca s-ar investi o suta de mii, tot amarasteni ar fi.
Ieri la 11:42 · Editat · Nu-mi mai place · 2

Iuliana Neciu Aseară la Kretzulescu, ascultându-l pe Mircea Cărtărescu recitând din traducerile din Bob Dylan, am fost impresionată. A fost un deliciu și un răsfăț al minții. M-am gândit că orice minte deschisă și care are apetit pentru lucrurile frumoase, chiar dacă, din diverse motive, încearcă să pună în prim plan opțiunile politice ale lui Cărtărescu, nu are cum să nu realizeze că scriitorul Cărtărescu a creat o lume care n-are cum să fie dusă în derizoriu sau terfelită de interese de moment.
Ieri la 11:41 · Nu-mi mai place · 4

Radu Vancu E foarte frumos ce spui, Iuliana, mă bucur tare mult că mai sunt ochi care pot să vadă lumea atât de curat.
Ieri la 11:42 · Îmi place · 2

Vasile Baghiu Dragă Radu Vancu, îți public comentariul, nu o lua așa în tragic... E doar o discuție... Recunosc că am folosit poate niște termeni prea duri, dar n/am găsit alții în acel moment. Oricum, ei nu se refereau la tine și nici la nimeni altcineva în particular... Revin...
Ieri la 11:43 · Îmi place

Svetlana Carstean E interesant acest capital de ură la adresa lui Mircea Cărtărescu într-o țară în care autorul român, în general, are un statut atât de fragil. Nu e nici citit prea mult, nici promovat, nu are parte nici de agenți literari dedicați, nu e plătit pentru lecturi, pentru articolele și textele publicate în reviste, într-o țară fără reviste de literatură, de fapt. Ei bine, singura problema lîn această țară este de fapt succesul lui Mircea Cărtărescu despre care mulți scriitori adevărați sau închipuiți cred că le-a uzurpat locul de frunte binemeritat. La capitolul grozăvenii din respectiva emisiune de la Realitatea, aș înregistra și ideea că dacă nu ar fi fost promovat Cărtărescu în afara țării și am fi defilat cu cine trebuie, am fi avut deja Nobelul. Facem un experiment?
Ieri la 11:44 · Îmi place · 3

Daniel Cristea-Enache @ Flori Bălănescu, Alexandru Petria, Vasile Baghiu. Sorry că intervin, dar constat un paralelism. Cei porniţi pe Cărtărescu sînt aceiaşi cu cei care, acum o vreme, îl tocau pe Es. Pop pentru un alt motiv. Şi atunci se auzeau cam aceleaşi întrebări: dar cine e acest Es. Pop? că nu l-am citit  (Laszlo Alexandru).
Ieri la 11:46 · Nu-mi mai place · 6

Octavian Perpelea Pacat ca nu sunteti amic cu Alexandru Petria, ca v-ar fi lamurit el cum sta treaba.
Ieri la 11:47 · Îmi place · 1

Daniel Cristea-Enache Să vă spun opinia mea. (Am dreptul şi eu la o opinie, cum aveţi şi voi.) Cărtărescu şi Es. Pop sînt nişte mari scriitori români, astfel că traducerile lor fac bine literaturii noastre în ansamblul ei.
Ieri la 11:49 · Îmi place · 2

Daniel Cristea-Enache Merci de găzduire, dragă Radu. Pentru luări de guler, pot fi tagat
Ieri la 11:51 · Nu-mi mai place · 1

Radu Vancu Vasile Baghiu: Mulţumesc - atât pentru publicarea comentariului, cât şi pentru bemolizarea termenilor. Svetlana Carstean: Am putea face un experiment, dar uite că ICR-ul din administraţia Marga nu mai admite experimentalismele.  Altfel, e dureros de adevărat ce spui despre ecosistemul nostru literar, şi e sigur că toată ura asta nu-i prieşte deloc. Daniel Cristea-Enache: Cine spune că Es. Pop & Cărtărescu sunt mari scriitori? Tu, Mircea Martin, Livius Ciocârlie? Dar cine sunteţi, mă rog, tu, Mircea Martin, Livius Ciocârlie? :)  (Să nu se supere Vasile Baghiu, nu pe el îl parafrazam, ci emisiunea de deunăzi de la Realitatea în care se emiteau enormităţile respective care pe domnul Baghiu îl lasă rece).
Ieri la 11:54 · Îmi place · 1

Vasile Baghiu Daniel Cristea-Enache , este exact ca în bancurile cu Radio Erevan... Nu îl tocam pe Es. Pop, ci criticam juriul care i/a acordat premiu după ce abia mărturisise că fusese informator. Nu mă înbtrebam cine este acest Es. Pop, ci chiar puneam la îndoială talentul lui. Și l/am citit, dar nu mă dau în vânt după poezia lui... Și da, Cărtărescu și Es. Pop sunt susținuți de sistemul acesta, în moid discriminatoriu față de alți scriitori... Că doar nu alții au fost traduși de cinci ori pe banii icr, ci colegul Es. Pop... Discuția devine însă aiurea, pentru că dacă ai o opinie critică ți se spune că ai ceva cu oamenii... poveste veche la noi... Și incurabilă...
Ieri la 11:54 · Îmi place

Vasile Baghiu E important să se discute chestiile astea, domnilor! Cât despre cum și de către cine, e loc de discuții...
Ieri la 11:56 · Îmi place

Radu Vancu Aşa e, domnule Baghiu, e important să se discute - însă discuţie să fie, nu linşaj mediatic. Iar faptul că dumneavoastră nu luaţi poziţie împotriva acelui linşaj, ba păreţi chiar să-l aprobaţi, mă surprinde tare neplăcut.
Ieri la 11:59 · Îmi place · 1

Victor Jalbă-Șoimaru Răspund atât: Breban, Buzura. The end!
Ieri la 12:00 · Nu-mi mai place · 5

Radu Vancu Victor, cred că lista completă ar suna aşa: Breban, Buzura & instalatorul. Prietenii ştiu de ce.
Ieri la 12:01 · Îmi place · 3

Vasile Baghiu Domnule Vancu, nu-mi mai spuneți, vă rog, cum să gândesc sau ce să fac. Nu este nici un linșaj... Doar se discută pentru prima dată o chestiune despre care nu prea s/a discutat. O discuție necesară!
Ieri la 12:03 · Îmi place

Radu Vancu Domnule Baghiu, aţi văzut emisiunea cu pricina de la Realitatea TV? Aţi văzut minciunile şi aberaţiile Antenei 3 şi ale Cotidianului? Dacă acestea nu erau un linşaj, ci "doar" o discuţie, spuneţi-mi vă rog cum trebuie să arate un linşaj adevărat, în opinia dumneavoastră.
Ieri la 12:05 · Îmi place

Radu Vancu Şi Iulian Tănase scrie un text exemplar de solidarizare: http://poemix.blogspot.ro/2012/10/in-apararea-lui-mircea-cartarescu.html

poemix: În apărarea lui Mircea Cărtărescu
poemix.blogspot.com
Ieri la 12:09 · Îmi place · 3 · Eliminaţi previzualizarea

Flori Bălănescu Daniel Cristea-Enache: ca şi în cazul Ioan Es Pop, M-AM REFERIT ÎN PERMANENŢĂ la dimensiunea morală a cazului său şi la reverberaţiile socio-culturalo-politice. Nu mai insistaţi, vă rog, pe literatura lor. Nu despre literatură vorbesc eu. Asta e diversiune. Vi se pare nimerit să arătaţi cu degetul spre un grup, pe care îl scoateţi Dvs. ad-hoc din pălărie, ca spre nişte ciumaţi? Nu mai putem spune nimic fără să ni se dea în cap cu "argumentul suprem" că sunt talentaţi? Şi dacă sunt, sunt singurii? Şi dacă sunt, asta îi absolvă de efectele vieţii lor asupra altora? Cărtărescu s-a băgat în politică şi acum este bălăcărit de haznaua politicii româneşti. Ceea ce nu împiedică pe nimeni să aibă propria părere. Şi Buzura, şi Breban au fost şi talentaţi şi prizaţi şi criticaţi. Cărtărescu nu merită nici mai mult şi nici mai puţin respect. Se poate discuta critic despre oricine aspiră la ridicarea unei statui în timpul vieţii.
Ieri la 12:19 · Editat · Îmi place

Iuliana Neciu Ce penibil articolul din Cotidianul, pe care l-am văzut postat pe fb acum câteva zile. În titlul articolului se vorbea de 4 mld de RON alocate pentru promovarea lui Cărtărescu, prin tex era un tabel cu 400 mii RON, iar PIB-ul României este 100 si ceva de mld EUR. Ca în orice domeniu, reclama e sufletul comerțului, dar e evident că lumea cumpără în final produsul sau serviciul pentru cum este nu pentru cum e promovat. Cu atât mai mult când vorbim de cărți și nu de șervețele umede.
Ieri la 12:13 · Nu-mi mai place · 1

Octavian Perpelea Foarte bun art. lui Iulian Tanase. A surpins ca de fapt cei mai multi dintre cei care au alergie la Cartarescu, au de fapt alergie la succesul acestuia, le sta ca un urcior in ochi.
Ieri la 12:18 · Îmi place · 1

Radu Vancu Aşa e, Mircea Cărtărescu avea atâta dreptate să constate într-un interviu de acum ceva vreme: "Ţi se iartă orice, chiar şi o crimă, numai succesul nu ţi se iartă"...
Ieri la 12:19 · Îmi place · 2

Iuliana Neciu Din articolul lui Iulian Tănase: "Ceea ce ții tu în brațe e cartea nu autorul"- simplu, adevărat și confirmat; în final cartea este peste vremuri nu sub vremuri, așa cum poate părea la un moment dat
Ieri la 12:31 · Îmi place

Flori Bălănescu Ceea ce nu i se iartă lui Goma, dragă Radu Vancu, este că a strigat în gura mare Jos cenzura, când scriitorimea română scria opere nemuritoare. Parcă vă faceţi că aspectul ăsta nu există, la orice, răspundeţi prin valoarea literară a lui Cărtărescu, a lui Pop etc. etc. Or, unii dintre noi nu despre literatura lor vorbesc. Şi dacă nu vreţi să discutăm ŞI despre omul care scrie, nu doar despre ce scrie (deşi n-aş zice că lucrurile sunt chiar atât de uşor de delimitat, pentru că înainte de 1989 conta al dracului cum şi despre ce scriai), cum vreţi să mai eliminăm din "noxele" care ne sufocă? Afişaţi, aşa, aerul că noi, ăştia, alde Bălănescu şi mai nu ştiu cine, nu prea ştim ce este literatura, suntem nişte proşti care suferă de invidie. Poate că nu suntem aşa de preocupaţi de nemurirea operei, poate că ne-am săturat de atâta "rezistenţă prin cultură", moştenită. Până la urmă, toată inflamarea asta din jurul lui Cărtărescu este politică. Da, omul Cărtărescu, asimilat unui curent politic din Ro, este pus la zid de altă tabără politică. Scriitorul - pentru că văd că vă preocupă numai literatura - nu are de suferit.
Ieri la 12:45 · Îmi place · 1

Radu Vancu Flori. nu am pus niciodată în antiteză pe Goma şi pe Cărtărescu. Sau pe Goma şi pe Mircea Ivănescu, să spunem - ca să iau doi scriitori exemplari dintre care unul a avut curajul protestului, celălalt nu. Ba dimpotrivă, uite ce scriam nu demult: "Mircea Ivănescu mi-a spus cândva că idealul lui era să scrie poezie ca şi când ar fi trăit într-o ţară liberă. Am înţeles atunci că această năzuinţă aparent noncombativă e poate mai dură decât o declaraţie directă de război – pentru că, în vreme ce lupta cu imperiul răului îi admite existenţa, ignorarea lui dispreţuitoare îl anihilează pe termen lung cu totul. Recitind textele lui Mircea Ivănescu şi ale altor câtorva, nu puţini, poeţi captivi în acele vremuri, trăiesc aceeaşi jubilaţie pe care o încerc citind textele lui Goma sau ale lui Steinhardt: în fond, în ciuda atrocităţii istoriei, oamenii aceia au fost liberi. Corpul lor puternic a respins celulele istoriei cancerigene, aşa încât răul nu i-a maculat.
A scrie liber în cele mai puţin libere vremuri – dezideratul acesta admirabil a ajuns pentru mine un veritabil criteriu operant, întemeiat pe convingerea că, atunci când scrisul cuiva îmi dă senzaţia libertăţii, omul acela a fost pur şi simplu liber. Libertatea nu se poate mima, nici în viaţă, nici în scris. Iar unii dintre cei care au scris tăcând, chiar dacă au admis să-şi înregistreze maşina de scris la miliţie, se dovedesc la fel de liberi ca aceia, într-adevăr dureros de puţini, care au vorbit de-a dreptul.
Nu fac diferenţă între a scrie liber şi a trăi liber; iată de ce pot admite ca profesori de etică cu egale drepturi şi pe Paul Goma, şi pe Mircea Ivănescu."
Ieri la 12:57 · Îmi place · 1

Flori Bălănescu Mai limpede nu pot să mă exprim: scandalul Cărtărescu e un foc de paie, nu are substanţă. De aceea l-am dat în contrapondere pe Paul Goma. Altfel, MC şi PG sunt de necomparat. MC poate să iasă şi să se apere singur, pentru că azi se poate, să se bată pentru principii. Mai rămâne să se spună că e maltratat politic în ţara lui, poate chiar primeşte Nobelul. Această supremă sforţare: Nobelul... o boală de care au suferit mulţi scriitori români, şi-au muşcat pumnii, au pupat poale etc. Nume mari. Nu pricep înverşunarea asta în a cere "front comun". Aş înţelege dacă "represiunea" practicată de canale ar fi politică de stat. Omeneşte sunt solidară cu orice victimă a antenelor-canale, dar pentru asta nu trebuie să semnez proteste inflamante.
Ieri la 13:09 · Îmi place

Daniel Cristea-Enache Bine, dragă doamnă Flori Bălănescu, nu mai "insist pe literatura lor"  Mi-a plăcut referinţa la "Iona". Vă gîndeaţi la "E invers!", nu?
Ieri la 14:50 · Nu-mi mai place · 1

Daniel Cristea-Enache Dacă dl Vasile Baghiu nu se "dă în vînt" după poezia lui Es. Pop, mă tem că asta e mai puţin problema lui Es. Pop şi mai mult problema dlui Baghiu...
Ieri la 14:52 · Îmi place

Vasile Baghiu Nu trebuie să fie neapărat o problemă, dle Daniel Cristea-Enache... Nici pentru unul, nici pentru altul. Lumea e diversă şi nu e obligatoriu să vi se împărtăşească gusturile şi părerile. Eu spun doar că poezie de valoarea celei a lui Ioan Es. Pop mai scriu cel puţin douăzeci de poeţi în România. Şi găsesc nenaturală căderea în admiraţie exagerată a criticii faţă de câte un scriitor... Este un reflex cu rădăcini în vremuri trecute. Prin Vest, ştiţi bine, lucrurile sunt mai calme în această privinţă...
Ieri la 14:59 · Îmi place

Vasile Baghiu Dă-o-ncolo de emisiune tv, Radu Vancu! În fond, scriitorul nostru este implicat în politică, aşa că nu e de mirare că are parte de critici... politice, care, la noi, sunt aşa cum sunt... Cauza Mircea Cărtărescu, aşa cum este ea prezentată în apelul încărcat de un dramatism inadecvat, este oricum falsă. Îmi pare rău pentru el, dar cel mai simplu ar fi să răspoundă pur şi simplu la critici şi la acuzaţii. Este în arena politică şi e necinstit să reclame (el şi susţinătorii săi) transferul discuţiei în arena literară.
Ieri la 15:02 · Îmi place

Radu Vancu Domnule Baghiu, sunteţi de două ori în eroare. În primul rând, spuneţi că dincolo nu se practică admiraţia asta enormă a criticii faţă de câte un scriitor. Ba da; luaţi, de pildă, cazul lui Roberto Bolano, scriitor pentru care există un cult aproape mistic. Sau întrebaţi-vă de ce un critic german (adică mai rece prin natură & temperament) scrie în Die Zeit o cronică despre Orbitor al cărei titlu e "Un meteorit printre maimuţe", făcând aluzie la obiectul căzut din cosmos printre maimuţe în debutul filmului celebru al lui Kubrick şi scriind negru pe alb că romanul lui Cărtărescu e pur şi simplu prea evoluat pentru critica germană, aflată în situaţia maimuţelor respective. Apoi, a doua eroare priveşte faptul că Mircea Cărtărescu are parte de "critici politice". Vi se pare o "critică politică" afirmaţia că soţia lui scrie versuri porno, acuzaţie susţinută cu citate care nu-i aparţin Ioanei Nicolaie? Nu, e o calomnie imundă, nu "critică politică". Sau acuzaţia că Mircea Cărtărescu a spus că "îşi bagă p... în regina Angliei" vi se pare o "critică politică"? Nu, e altă calomnie imundă. Ş.a.m.d. În fine, şi cu asta închei: n-o dau încolo de emisiune, fiindcă sunt lucruri peste care nu pot trece, unele dintre ele fiind calomniile imunde. Aşa sunt eu, şi nu pot altfel. Ştiu că mi-ar fi mai simplu dacă aş putea să le "dau încolo" - dar nu pot. E o infirmitate a mea, aşa imoral şi ipocrit cum mă ştiţi.
Ieri la 15:12 · Îmi place · 1

CasadeEditură Max Blecher Domnule Baghiu, și "amărăștenii" ar trebui să aibă caracter...
Ieri la 15:35 · Nu-mi mai place · 1

CasadeEditură Max Blecher Poate mai ales ei.
Ieri la 15:35 · Nu-mi mai place · 1

Ioana O Piatra Radu Vancu: Foarte bine punctat! Cind va pleca Mircea Cartarescu, scirbit, din tara asta care nu-l merita si va lua Nobelul pt literatura, sa vezi citi dintre cei ce nu-l citesc si nu-l iubesc se vor impauna cu el... Amara lume, sarac popor..
Ieri la 15:56 · Nu-mi mai place · 1

Vasile Baghiu Domnule Radu Vancu, cum să fac să nu vă supăraţi? Vă preţuiesc şi îmi pare rău să ştiu că în vreun fel sau altul vă consideraţi rănit sau jignit de aceste replici ale mele. Îmi daţi, totuşi, şi mie dreptul la o părere, alta decât a dvs.? Lăsaţi, vă rog, deoparte cuvintele "ipocrit" şi "imoral", pentru că nu se referă la cineva anume şi nici la dvs., ci numai şi numai la ideea apelului. De fapt, înţelesesem că aţi înţeles... Dacă trecem peste aceasta, vom putea discuta, dacă va mai fi ceva de discutat pe acest subiect... Domnule Vancu, nu vedeţi că la noi sistemul ia în braţe câte un scriitor şi îl duce până în pânzele albe fără să "vadă" că mai sunt şi alţi scriitori în jur? Este acest lucru normal? Bineînţeles că dacă în emisiune s-au făcut afirmaţiile acelea despre care spuneţi, iar ele nu sunt adevărate, totul e condamnabil şi revoltător. E revoltător şi condamnabil şi dacă ar fi adevărate, pentru că nu aşa se discută. Cărtărescu a intrat, totuşi, în scena politică, domnule Vancu. Ei bine, acum este judecat cu armele murdare ale politicii. De unde atâta mirare? Ceea ce mă deranjează pe mine aici este că ni se spune că este atacat Cărtărescu în calitatea lui de scriitor ostracizat, iar eu văd că de fapt se pune în discuţie suspiciunea că scriitorul a beneficiat preferenţial de fonduri publice. Suspiciunea nu a fost exprimată de mine, deşi nu sunt nici eu orb sau naiv, ci de mass-media şi de noul director al ICR. Mai înainte, aşadar, de a cere o solidarizare, e normal să cerem o clarificare din partea celor abilitaţi să facă acest lucru. Mai înainte de orice, trebuie să aflăm dacă acuzaţiile sunt adevărate sau nu. Pentru că dacă sunt adevărate, abia atunci ar fi motive de revoltă, nu de solidarizare. Apoi, mă deranjează că opinia separată pe acest subiect e etichetată în fel şi chip, iar cei care o împărtăşesc sunt arătaţi cu degetul, ca un grup de "băieţi răi", insensibili la soarta unui scriitor. Am mai spus-o azi şi în altă împrejurare aici pe fb: nu pot să mă solidarizez cu Cărtărescu. În primul rând pentru că nu se află în situația aceasta. El este publicat, lăudat, premiat, susținut și așa mai departe. Iar alții, mulți și la fel de talentați, nu. El este beneficiarul sistemului post-decembrist, iar alții, mulți, victimele. În al doilea rând, nu pot fi solidar cu el pentru că el nu a fost solidar nici cu Paul Goma în toți anii post-decembriști, nici cu poporul român când a fost (și este) umilit și ținut la coada Europei. El este solidar cu Puterea și cu interesele lui. Când văd că unii sunt traduși de mai multe ori, preferențial, pe bani publici, nu pot decât să sper că mai devreme sau mai târziu se va face dreptate... Atât pot face eu. Când însă mi se cere să mai fiu și solidar cu oamenii ăștia doar pentru că undeva în media s-a deschis acest subiect, mi se pare prea mult. A fost ICR-ul foarte transparent și deschis în privința acestor lucruri? Din cât am putut să-mi dau seama, nu. Și atunci, cu cine să te solidarizezi? Bineînțeles că e departe de mine să mă bucur de atacurile pe care le suportă acum un scriitor, fie el Cărtărescu sau oricine. Nu este în firea mea. Totodată, cred că ideea de solidaritate merită cauze cu adevărat importante. Cărtărescu nu este, în opinia mea, printre ele. Domnule Vancu, daţi-mi voie măcar să fiu mai cumpănit în faţa apelurilor de solidarizare cu acest scriitor aflat în graţiile Puterii şi să-mi iau dreptul de a nu mă ambala prea tare pe acest subiect, de a nu mă repezi cu semnătura. În ultimii douăzeci de ani am văzut destule “solidarizări” şi “desolidarizări” ale lumii literare de la noi ca să nu fiu mai atent un pic la strigătele de ajutor. Îmi doresc, de altfel, să fie ultima intervenţie a mea la această postare, pentru că am cam spus ce aveam de spus. Şi sper că vom rămâne în comunicare şi că vă vor trece supărările.
Ieri la 16:16 · Îmi place

Vasile Baghiu CasadeEditură Max Blecher : Scriitorii "amărăşteni" au caracter fie şi numai prin simplul fapt că nu s-au pus în sjujba Puterii...
Ieri la 16:21 · Îmi place

Radu Vancu Dragă Vasile Baghiu, fireşte că nu-i vorba de nici o supărare, în ce mă priveşte.
acum 23 de ore · Îmi place · 1

CasadeEditură Max Blecher V. Baghiu: Să înțeleg că a fi "amărăștean" (cum simplist și fără nici un fel de nuanță vă exprimați Dvs.) îți dă voie să fii un nesimțit, un calomniator sau un sperjur, să scuipi venin împotriva celorlalți, să porți ochelari de cal, să te lași condus de mica ta frustrare, de orgoliul rănit? frumoasă viziune despre viață aveți, domnule Baghiu
acum 21 de ore · Editat · Îmi place

Vasile Baghiu CasadeEditură Max Blecher . Nu, nicidecum. Aţi înţeles greşit. Dacă pe toţi de la editură vă deranjează părerea mea, asta e situaţia... Nimeni nu e perfect şi nu toată lumea gândeşte la fel.
acum 22 de ore · Îmi place

CasadeEditură Max Blecher Nu, doar pe mine, Claudiu Komartin.
acum 22 de ore · Îmi place

CasadeEditură Max Blecher Slavă Domnului că nu toți gândim la fel. Nu știu cum m-aș putea suporta dacă i-aș detesta pe cei care sunt mai norocoși, mai cunoscuți sau mai băgați în seamă decât mine...
acum 22 de ore · Îmi place

Vasile Baghiu Păi de ce să te deranjeze, Claudiu Komartin? E altă părere, diferită de a ta şi a altor scriitori... Poţi doar să nu fii de acord cu ea, dar să te deranjeze nu crezi că e prea mult? În fine. pot înţelege şi aceasta, la urma urmei...
acum 22 de ore · Îmi place

Vasile Baghiu Eu nu detest pe nimeni, Claudiu! Dacă ai urmărit postările mele, am spus altceva... Şi dacă e obligatoriu ca toţi intelectualii să se solidarizeze cu Mircea Cărtărescu (cum fals au început să titreze ziarele), iertaţi-mă toţi cei care plângeţi pe umărul lui Cărtărescu! Pe mine să nu contaţi în chestia asta!
acum 22 de ore · Îmi place

CasadeEditură Max Blecher Fiindcă m-am cam săturat de "mesele de scriitori" de la noi, unde toată lumea îl denigrează, minimalizează, calomniază, înjură pe Mircea Cărtărescu, marele uzurpator al scriitorilor mici. Fiindcă e o boală românească urâtă și rușinoasă, de care auctorele din Ro nu se poate lepăda - să-l înjure pe cel mai cunoscut și recunoscut, pe confratele premiat sau tradus. În loc să-și vadă naibii de scrisul și de cărțile lui, cum vor fi fiind acestea. Dacă nu aș mai fi auzit în anii ăștia vreo 50 de scriitori de reputația și înzestrările Dvs., domnule Baghiu, cu exact același discurs - dă-l în mă-sa pe Cărtărescu, să-i pună și pielea pe băț, a avut parte de mult mai mult decât noi -, probabil că nu aș fi intervenit. Dar să faci din Cărtărescu întruna imaginea și responsabilul nerealizării tale ca scriitor mi se pare o mitocănie, indiferent de părerile politice care ne-au despărțit sau de activitatea publicistică a lui M.C., pentru care nu am cuvinte de laudă. Mircea Cărtărescu a scris "Nostalgia", "Levantul", primul "Orbitor". Pe un asemenea scriitor, care nu a făcut nimic rușinos în afară de a-și exprima părerile naive în legătură cu politica în articolele d-sale, nu poți, dacă ai coloană vertebrală și un minim sentiment al solidarității "de breaslă" (mda, nu cred că e cazul aici) să-l lași umilit și târnosit de niște libărci media ca Gâdea și Ciutacu. Ce Dumnezeu, domnule Baghiu, să nu ne lăsăm bunul-simț întunecat de micile noastre vanități.
acum 21 de ore · Editat · Îmi place

Vasile Baghiu Eu nu-l înjur pe Mircea Cărtărescu, domnule Komartin! De asemenea, nu mă consider un scriitor nerealizat ca să dau vina pe Cărtărescu sau pe altcineva, sau pe altceva... Dimpotrivă. Dacă şi fără susţinerea de care el a avut şi are parte am reuşit fie şi numai atât în plan literar, e ok. Şi timpul nu a intrat în sac... Fiecare cu drumul lui... Părerile lui Cărtărescu în legătură cu politica nu sunt "naive". Părerile politice nu sunt niciodată naive. Nu sunt orgolios. În prima tinereţe eram. Călătoriile şi viaţa m-au vindecat. Ceea ce spun eu aici este că mi se pare cel puţin nepotrivit ca victimelor sistemului post-decembrist (cum suntem majoritatea scriitorilor şi artiştilor din ţara asta, indiferent dacă o recunoaştem sau nu) să li se ceară să fie solidare cu un beneficiar şi răsfăţat al sistemului post-decembrist (cum este Cărtărescu). Cu toată susţinerea aprigă din ţară, nu ştiu nici cât adevăr este în succesul lui european, pe care i-l doresc, de altfel, cu sinceritate!... Îmi amintesc însă că la Zürich anul trecut l-am văzut lansându-şi o carte într-o sală de 50 de oameni dintre care jumătate erau români... Şi, apropo de coloană, a zis că Levantul a fost un poem împotriva lui Ceauşescu... În sfârşit, aş avea şi o întrebare pentru dvs., ca pentru un tânăr poet valoros, aşa cum sunteţi... De ce nu se agită la fel de tare "breasla" pentru solidarizarea cu Paul Goma? Să fie oare pentru că sistemul nu-l recunoaşte iar scriitorii urmează şi ei "indicaţiile" sistemului? Oricum ar fi, înţelegeţi, vă rog, că pur şi simplu eu văd altfel lucrurile. Şi se pare că nu sunt singur, din fericire...
acum 21 de ore · Îmi place

CasadeEditură Max Blecher Domnule Vasile Baghiu, Dvs. sunteți membru al USR? eu nu sunt... Dacă ar fi ieșit din Uniune în semn de protest toți scriitorii care s-au simțit, la fel ca mine, solidari cu Paul Goma, prin 2005, pentru tratamentul nedrept aplicat de Nicolae Manolescu (după ce că Goma a fost prigonit atâtea decenii...), poate că altfel ar fi stat lucrurile. Dar nu prea văd ce legătură are Goma cu cestiunea despre care discutăm. Sau, ca să-l răzbunăm pe Goma, ne purtăm cu un scriitor de astăzi la fel de mizerabil pe cât s-au purtat alții în trecut cu Goma?
acum 21 de ore · Editat · Îmi place

CasadeEditură Max Blecher Oricum, cred că discuția asta alunecă înspre cu totul altceva. Eu mă voi opri aici, domnule Baghiu, pentru că am sentimentul că nu vorbim aceeași limbă. Concluzia mea este că găsesc respingător pe cineva care aplaudă denigrarea și calomnierea unui coleg scriitor, chiar dacă tu îl consideri pe acesta un răsfățat, chiar dacă - hai s-o spunem deschis - el e lăudat și susținut mai mult decât ți-ar conveni. Nu poți să te faci că nu vezi mizeria unor lichele ca pseudo-jurnaliștii lui Voiculescu pentru că mâine ar putea fi oricare dintre noi luat în vizor pentru cine știe ce "crime" asemănătoare. Dar știu că solidaritatea e ceva atât greu de găsit în lumea noastră.
acum 21 de ore · Editat · Îmi place

Vasile Baghiu Eu atunci am protestat scriind un articol... Ca să ies din Uniune mi s-a părut inutil şi în favoarea lui Manolescu. Am preferat să-mi spun opinia. Legătura cu Goma există, fie şi numai dacă observi cum solidarizarea se solidarizează, ca să spun aşa, atât de repede cu un om al sistemului şi atât de greu cu un opozant... Mă opresc şi eu, bineînţeles... Nu vorbim aceeaşi limbă, e adevărat, dar asta nu ne va împiedica, sper, să ne înţelegem în viitor.
acum 21 de ore · Îmi place

Vasile Baghiu Închei, mulţumindu-i lui Radu Vancu , pentru găzduire. Aş adăuga salutările pentru Radu Pavel Gheo, caruia nu-i împărtăşesc apelul, dar pe care îl preţuiesc ca scriitor. O seară bună tuturor!
acum 20 de ore · Îmi place


Read more...

vineri, 12 octombrie 2012

Mircea Cărtărescu. Despre solidaritate

























Radu Pavel Gheo publică pe blogul lui un atât de necesar Apel la decenţă. Solidaritate cu Mircea Cărtărescu. Scriu şi eu mai jos câteva rânduri, în semn de solidaritate atât cu Mircea Cărtărescu, cât şi cu apelul lui Gheo.
În 2005, când a început scoaterea la export a literaturii române sub Patapievici, Cărtărescu era deja tradus la Gallimard, Denoël şi Albert Bonniers (ca să numesc numai editurile foarte mari din Franţa şi Suedia), se scria frecvent despre el în cele mai vizibile şi mai prestigioase reviste literare şi ziare occidentale, primise premii internaţionale importante sau fusese nominalizat la altele (şi, ca la Oscar, la premiile mari chiar şi numai nominalizarea e un premiu în sine). În 2005, când H.-R. Patapievici îşi începe mandatul, Mircea Cărtărescu  era aşadar un brand de care ICR-ul s-a lipit. Prin urmare, lucrurile stau taman pe dos: Cărtărescu a promovat ICR-ul, nu invers. A spus-o explicit H.-R. Patapievici într-o emisiune de la defunctul TVR Cultural. 
Că ICR-ul a trebuit să cheltuiască 100.000 de euro în 7 ani (adică vreo 15.000 pe an, cam cât elicopterul lui Zgonea până la cumetria de la Dorohoi) ca să capitalizeze ajutorul de imagine dat de Cărtărescu, e cu totul altceva. Şi e foarte bine: Cărtărescu a fost o locomotivă care, cu bani puţini, a tras după sine toată literatura română recentă.
Aş mai adăuga ceva ce am simţit direct în toate ieşirile mele: din Suedia până-n Serbia, din Istanbul la Bruxelles oamenii vorbesc despre literatura lui Mircea Cărtărescu cu aceeaşi pasiune şi cu aceeaşi ochi febricitaţi cu care se vorbea în România despre "Nostalgia" prin '93, despre "Orbitor. Aripa stângă" prin 1996 ş.a.m.d. Iar la Librăria Academiei din Stockholm era practic cel mai bine reprezentat prozator contemporan, luând faţa lui Kundera, Rushdie, Llosa etc. Oricât ar părea de incredibil, eşti privit cu mare simpatie ca român fiindcă vii din ţara lui Mircea Cărtărescu. 
Ceea ce înseamnă, spus scurt, că suta asta de mii de euro pe care o agită propagandiştii Cotidianului şi ai Antenelor a fost mult mai eficientă decât toate milioanele Ministerului de Externe.
Prin urmare, indiferent ce credem despre opiniile lui politice, ar trebui totuşi să fim solidari cu Mircea Cărtărescu. Fiindcă el, după cum se vede din tot ce a făcut pentru imaginea României, a fost solidar cu noi. Şi ar fi nu doar moral, ci şi inteligent să arătăm că merităm solidaritatea asta preţioasă.

Read more...

joi, 11 octombrie 2012

Noapte albă la Biblioteca Astra. Lansarea revistei Transilvania & recital de poezie (Rita Chirian, Teodora Coman, Zona nouă)


Mâine e iar noapte albă la Biblioteca Astra.
De pe la 19, după conferinţa lui Oliv Mircea despre Nicolae Steinhardt şi lumea artelor plastice, o să aibă loc lansarea numărului 9 al Revistei Transilvania.
Iar după lansare o să fie un recital de poezie, unde o să citească Rita Chirian, Teodora Coman şi poeţi din Zona nouă: Vlad Pojoga, Krista Szocs, Cristina Jidveianu, Daniel Coman, Ioana Vintilă & Radu Vancu.
Ne vedem aşadar la 18, la conferinţa lui Oliv Mircea.

Iată afişul şi programul complet al evenimentelor:







Programul evenimentelor


SALA FESTIVĂ (et. 2, corp A)

Invitat special:
19:30 – Un singur OM, Grigore LEȘE – prezentare album

SALA DE LECTURĂ (et. 5, corp B)

Invitat special:
18:00 – Nicolae Steinhardt și lumea artelor plastice: ”frumosul nu-i decât făgăduința fericirii”, conferință susținută de Oliv Mircea

Lansarea Revistei Transilvania, nr. 9/2012

Poeți sibieni în recital: Rita Chirian, Teodora Coman, Vlad Pojoga, Krista Szocs, Cristina Jidveianu, Ioana Vintilă, Daniel Coman și Radu Vancu 

FOAIER (parter, corp B)

Criza Financiară Globală - expoziție de caricatură, Lubomir Kotrha (Slovacia)

21:00 – Prima Noapte, recital de muzică folk – Laurențiu Stoian

SALA DE CONSILIU (et. 1, corp B)

18:30 – Copacul cu cuvinte frumoase - biblioatelier de idei creative (în colaborare cu Asociația React Sibiu și DecoHobbyArt Sibiu). Tema de atelier: reciclare cuvinte, hârtie și idei preconcepute.

SECTIA ADULȚI (et. 4, corp B)

18:00-24:00 - scutirea de plată a penalizărilor pentru cărțile nerestituite la termen

Expoziție de carte ecranizată: Cărți celebre vs. Filme celebre

Vizionare filme artistice:
20:00-22:00 - Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
22:15-24:15 - Pe aripile vântului

SECȚIA PENTRU COPII ȘI TINERET

ASTRA, constelația copiilor talentați

18:30-18:40 - Do Re Mi miniconcert cu Luana Prodea, 9 ani
18:40-18:45 - Recital la pian Adelina Rădulescu, 11 ani
18:45-18:50 - Balada unui greier mic recital de poezie Iasmin Barasch, 11 ani
18:50-19:00 - Joc românesc - scurt program de dansuri populare al preşcolarilor de la Centrul de Educație Incluzivă nr. 2 Sibiu, educator Aurelia Buta
19:00-19:10 - Concert Dominique Simionescu, 11 ani
19:10-19:15 - Aventuri în lumea cărții - lansarea revistei Secției pentru Copii şi Tineret; prezintă Minodora Cătălina Dumitrean
19:15-19:20 - Minirecital cu Robert Botezan, 16 ani
19:22-19:38 – Cu lanterna prin bibliotecă – moment artistic oferit de un grup de copii de la Palatul Copiilor Sibiu, cooordonator profesor Claudiu Botoroagă. Participă Cristina Negrea, Sabina Szatmari, Eveline Bota, Andreea Cimpoeru, Rareş Armenean
19:40-19:50 – Cântece de noapte bună cu Ioana Roxana Agârbiceanu, moment folcloric
19:51-20:00 – Mândru-i jocul românesc, dansuri populare jucate de copiii de la Palatul Copiilor Sibiu, prof. Adriana Văsâi
20:05-20:16 - Olimpiada Copiilor 2012: Obiceiuri şi tradiții populare. Prezintă prof. Ioan Nicolae Matei
20:25-20:35 - Teatru scurt Portretul colegei de bancă de Mircea Sântimbreanu. Cătălina Minodora Dumitrean, Ana Halcea, Alexandru Mihai Frățilă (în Secția Copii şi Tineret)
20:40-20:50 - Sceneta Un şmecher la lecție de Mircea Sântimbreanu. Trupa de teatru a Secției pentru Copii şi Tineret: Tudor Dobrotă, Miruna Dobrotă, Diana Dobrotă, Oana Halcea, Andra Ciolan
21:15-21:25 - Dansul lui Moș Ene susținut de voluntarii Secției pentru Copii
21:30-22:00 - Lectura în bibliotecă: recunoaşte personajul, recital de poezie, ghicitori
22:00 ~ până noaptea târziu, Poveștile Sibiului rostite de Răzvan Pop Ana Coca, Paula Mihalache

Secția ARTE (et. 2, corp B)

18:00-01:00 - audiții muzicale : ambiental
21:00 - Prezentarea lucrărilor artistului plastic Ştefan Crețu
20:00-21:45 - Prezentări video (filme documentare şi slide-uri)
18:30 - Omagiu Antonioni – prezentarea filmului Aventura
Sub bolta nemărginită a cerului (Monumente de artă şi arhitectură: Palatul Cotroceni, Bucovina, Spirit şi spațiu baroc – Moldova în secolele XVII-XVIII, Biserica cetate Biertan)
Biserici fortificate săseşti din Transilvania (documentar, 30 minute)
Mănăstiri din România (3 slide-uri, durata: 24 minute)
Mănăstiri şi biserici din Moldova şi Bucovina (film documentar, 50 minute)
Mănăstiri din Transilvania şi Oltenia (slide, 60 minute)
Mănăstirea Prislop (slide, 5 minute)

SALA INTERNET (et. 1, corp B)

Accesare E-BOOK – bibliografie on-line
Expoziție: Biblioteca de informare - publicații OSIM. Gabriela Hașegan

SECȚIA PERIODICE (corp A)

Expoziție: Incursiune în presa sibiană de limba română și germană

SECȚIA ÎMPRUMUT CARTE (corp A)

Expoziție de carte beletristică: Pași în timp

CARTE VECHE (corp A)

Expunere: Istoria și arta cărții. Mari umaniști și tipărituri transilvane din secolele XVI-XVIII în colecții Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu

FILIALA Vasile Aaron

20:00 - Povești de noapte bună - lectura de seară din cele șapte povești magice scrise de Shirley Barber. Dialoguri și comentarii, prezentare de carte.
21:00 - Vizionare desene animate ”Pisicile aristocrate”

FILIALA Bâlea

18:00 - Întâlnire de breaslă

FILIALA Hipodrom

18:00 – Biblioatelier de origami cu un grup de copii din Arpașu de Jos








Read more...

miercuri, 10 octombrie 2012

Dan C. Mihăilescu despre "Cele mai frumoase poeme din 2011"

Acum două zile, primeam un SMS de la Vera Niculescu - îmi spunea că Dan C. Mihăilescu vorbea chiar atunci la Pro TV despre Cele mai frumoase poeme din 2011, antologia lui Claudiu Komartin şi a mea de la Tracus Arte.
Fireşte că am fost foarte curios să văd ce spune DCM despre antologie, ştiind bine cât de mefient e faţă de poezia recentă. Am văzut abia azi, când înregistrarea a fost pusă pe site-ul emisiunii.
Din păcate, nu ştiu cum pot downloada emisiunea, şi implicit n-o pot posta aici. Însă cei care au răbdare să urmeze linkul de mai jos se pot convinge că a vorbit chiar bine. Nu numai de bine, vreau să spun, ci realmente bine. Deşi se cunoaşte că e rămas în urmă cu lecturile din poezia recentă, e limpede că-i un excelent mediu pentru poezie, genul de cititor care, dacă vrea, găseşte imediat frecvenţa de rezonanţă prin care să intre în empatie cu textul.
E amuzant că mă confundă, cred, cu Răzvan Voncu şi-mi spune în debutul emisiunii "Răzvan Vancu"; după cum e de asemenea minunat (pentru mine) că mă confundă cu Răzvan Ţupa şi-mi atribuie un poem al lui, din care citează incipitul şi finalul. Adevărul e că-i un poem pe care aş fi fost mândru să-l pot scrie eu. :)
To whom it may concern - iată, aşadar, şi linkul:

http://www.protv.ro/video/omul-care-aduce-cartea_322_claudiu-komartin-si-radu-vancu-cele-mai-frumoase-poeme-din-2011_16484.html

Read more...

marți, 9 octombrie 2012

"Zona nouă". Ioana Vintilă


Azi, de la 5, am reînceput Zona nouă, care intrase în vacanţă din iulie încoace.
Au citit Daniel Coman (anul I, Litere, Sibiu) şi Ioana Vintilă (clasa a IX-a, Colegiul "Gheorghe Lazăr", Sibiu).
Mi-era dor de Zonă şi de zonişti, am vorbit ca o moară stricată, până pe la 8.
Redau mai jos poemele Ioanei, care-s un fragment dintr-un poem mai amplu. 


Ioana Vintilă (n. 1997), stupul (fragment)


**

102 grade Fahrenheit

mâncăm carne alterată
mirosul îmbârligă intestinele
tata ne bagă pe toţi în pivniţă
98 grade Fahrenheit
                                  ne prăjim la foc mai mic

gura, urechile şi nasul tatei sunt pline
de albine
doarme cu ele
mama s-a mutat pe colţarul din bucătărie

CINĂM ÎNTRE ICOANE ŞI CRUCIFIXE

când vine S pe la noi
tata dă drumul la albine
doar

 pâine cu unt şi cu sare

CASA NOASTRĂ E UN STUP
SORĂ-MEA E MATCA, DEPUNE OUĂ

noaptea îşi înfige dinţii în burţile lor
îi tranşează
ziua le prăjeşte carnea
zice că a făcut rost de bani să cumpere vită

mâncăm fericiţi
mâncăm fericiţi
mâncăm fericiţi
mâncăm fericiţi

ne scoatem ochii pentru ultima bucată
lingem farfuriile

                                                                                                      nu întrebăm nimic

**

soră-mea merge la toate pomenile
seara  îi taie pofta
                             atunci trebuie să vină acasă

tata mi-a spus că sunt o căpuşă
care a supt prea mult sânge
0%  lapte             doar aşa se explică anemia

TATA ARE ALERGIE LA CĂPUŞE

când are bani îmi tapetează camera
                                               cu lenjerii-sicriu

stă până seara târziu în atelier
zice că patul pe care îl am e prea mare
                              o frunză are nevoie de unul mai mic

                                                                                             de 31 o să-mi dea cadou şi o cruce

**
niciun raspuns de când tata a dat
cu toporul în mesajele  de la S

doar pâine uscată şi apă

SUNT UN DEŢINUT DE LA JANOWSKA

tata e gardianul
când vine S să mă vadă
tata îl bagă la carceră

îi lungeşte braţele, picioarele
uneori şi capul

S             A DEVENIT AFAZIC

tata râde
îl face handicapat

mama îmi aduce unt să pun pe pâine
ţipă la tata

don't you see their bodies burning?

sunt o grămadă de oase
mickey sare la mine, vrea să mă roadă
 
îmi dă drumul câteva zile
4 cartofi fierţi                   200 de grame
tata îmi plăteşte cursurile de înot
balenele trebuie să ştie să înoate
vin acasă

"Marion, have you seen Craig?"
"No, daddy."
"GOOD!"

primesc oasele de  pui
le ţin în gură şi două ore

                                                                                                     ce fată cuminte are tata!

***

BUNICUL  A MURIT CU MÂNA STÂNGĂ RIDICATĂ

a intrat în stop respirator când eu
                plecasem la şcoală

albinele îi gâdilau corpul
                mişcări convulsive

în tot timpul ăsta un băiat mai mare
                                               mă târa în baie
şi îmi pipăia sânii

***

la priveghi bunicul a stat în poziţie
de drepţi

TATA ŞI UNCHIUL NU ŞI-AU FĂCUT CRUCE LA SLUJBĂ

unchiul a mâncat trei meniuri la pomană
                a şters toate farfuriile cu pâine

mama i-a dat toţi banii de pe cec ai bunicului
                5537 de lei
un an unchiul a fumat doar Kent
                un pachet pe zi / două trabucuri

acum fumează trei ţigări Carpaţi pe zi
                doar când mama doarme

altfel  ea-şi smulge părul din cap
                 nu-i dă lapte o săptămână

                                                                                                             
                                                                                                  plămânii cedează

***

unchiul vine pe la noi în fiecare zi
stă toată ziua şi citeşte ziarele din 90'
încoace
tricoul decolorat  ciorapii rupţi în călcâie
atrag albinele şi muştele
                                                          
UNCHIUL E COPILUL MAMEI

îl spală, îi dă de mâncare,
îi plăteşte facturile

ţipă la el când

îşi bagă mâinile în farfurie
nu îşi tunde mustaţa
se îmbracă în  vagabond
vorbeşte prea încet

mama zice că dacă o sa moară ea prima

                                                      unchiul o să doarmă pe malul cibinului
                                                                                                     într-o căsuţă de carton



***

grandpa

de trei zile mâncăm doar ciorbă de orez

facturile stau grămadă
pe mijlocul mesei

                                                                                                   ronţăim câte una la felul doi


***

grandpa

ţi-am văzut plămânii umpluţi
de aburii scoşi din gura unui paraplegic
                (iarna)

picioarele umflate

(de fiecare dată când mama îţi schimba ciorapii
                               mă temeam să nu facă bum)

burta dezumflată când mama îţi punea
pampersul

ochii cu Aspacardin 
                 zâmbetul fără proteză

în curând o să ne ţinem toţi de mâini
                în jurul patului
                               cu feţele acoperite

                                                                                                         de baticuri negre

***

grandpa

respiră aerul cu bioparox
                în scurt timp

                                                                                                    nu o să mai simţi durerea

****

tata l-a bătut pe mickey cu o zgardă de fier
                                                               mickey a urlat

am privit totul
                                                                                           cu nonşalanţa unui angajat
                                                                                                            de la pompele funebre



****

grandpa

au trecut aproape trei ani
                               podeaua încă mai miroase a urină

praful se aşază pe biblie cu acurateţea
                               unui condamnat la moarte

care se spânzură în celulă

pachetul aproape plin de pamperşi
                                               stă pe dulapul meu de haine
16 aprilie
(somewhere between the sacred silence and sleep)

12:32

îmi pun un pampers şi umblu prin casă
                                                                                                             
                                                                             cu degetul mare pleoscăindu-mi în gură



Read more...

Statistici

  ©Radu Vancu - Sebastian în vis - Template by Dicas Blogger.

SUS