sâmbătă, 24 septembrie 2011

MMH, "Apropierea". O observaţie

"In Mexico City in 1976, a twenty-three-year-old with wild hair and aviator glasses stood up in the Libreria Gandhi, one of the bookstores that unwittingly supplied him with free books, and read a manifesto urging his fellow poets to give up everything for literature, to follow the example of Rimbaud and hit the road... This manifesto, titled 'Leave It All Again', was the founding document of a movement called infrarealism. The young man was Roberto Bolano." (Natasha Wimmer, postfaţă la The Savage Detectives, p. 579).
Nu ţin minte dacă s-o fi observat în vreo cronică la Apropierea, dar practic ăsta-i pactul poeţilor din roman. MMH îşi pune personajele să trăiască în litera şi spiritul manifestului lui Bolano. Iar personajele se execută, aş zice, cu o plăcere teribilă; se simt ca peştele în apă în lumea aceea în care mai toţi, de la poeţi la contrabandişti, scriu sau citesc compulsiv poezie. Şi, dincolo de frumuseţea în sine a romanelor lui MMH, aş zice că unul dintre lucrurile importante pe care le poate face literatura lui este să demanteleze prejudecata separaţiei etanşe dintre biografic şi livresc, în care cred mai toţi criticii români de azi.
Pactul lui Bolano, deci. Nu cred că sămânţa manifestului putea să cadă pe un pământ mai roditor. În fond, Apropierea e un Leave It All Again mai amplu; iar în ce-l priveşte pe Marin, "wild hair" are, nu-i lipsesc decât ochelarii de aviator. Dar cineva lucrează sigur şi la asta. :)

18 comentarii:

Micawber 24 septembrie 2011, 05:19  

Acum ca am aflat, putem rasufla usurati, caci altminteri povestea poetilor din roman era cusuta rau cu ata alba, iar romanul, subtirel, cum am si scris la vremea respectiva. Propun ca pe viitor fiecare autor (sau macar editorul) sa adauge la cartea pe care o publica si cate o lamurire din asta, nu de alta, dar sa nu bajbaie bietul cititor prin bezna ignorantei. Dar asta sa fie regula a carei incalcare sa fie sanctionata... vedem noi cum, eventual prin caderea in obliviune a operei respective :)

Stroe Daniel 24 septembrie 2011, 18:18  

Buna ziua

Sunteti interesat de un schimb de linkuri? Detin mai multe website-uri si as fi interesat de un parteneriat. Daca sunteti interesat va rog sa-mi raspundeti la aceasta adresa de e-mail sau ma puteti contacta pe Yahoo Messenger la adresa: maryus_mono pentru a discuta mai multe detalii.

Cu stima, Daniel Stroe

capricornk13 25 septembrie 2011, 14:47  

@micawber: o să ne contrazicem cu dvs. şi eu şi Radu până în pânzele albe pentru valoarea Apropierii, aşa că eu zic să nu vă mai răciţi gura de pomană, suntem subiectivi şi entuziaşti :)
@radu: eu nu am citit Detectivii sălbatici, deci nici postfaţa respectivă, dar să ştii că am scris când am citit Amulet că stilul lui Bolano aduce cu stilul lui Marin! :)

Radu Vancu 26 septembrie 2011, 00:28  

Micawber: Altminteri, aveţi păreri cam tranşante, pentru un cititor care pierde referinţele astea la vedere. :) De căzut în obliviune, aproape toate cele cad - din fericire, mă grăbesc să adaug -, atâta doar că exegezele (chiar şi cele foarte bune) mult mai repede decât subiectele lor. Cine-l mai citeşte pe deliciosul Zarifopol, de pildă? Pe când facilul Minulescu, despre care Z. a scris în câteva rânduri, e încă citit - ba chiar prinde, dacă nu mă înşel, top 10-ul într-un clasament popular relativ recent. (Nicolae Manolescu crede contrariul - anume că cel mai bine rezistă la relectură critica; am, se înţelege, serioase rezerve.)

Stroe Daniel: Mulţumesc, nu sunt interesat de schimb de linkuri. Vă doresc succes.

Capricornk13: Nu mă surprinde deloc, ştiam deja că eşti o cititoare bună. :) Iar "Detectivii sălbatici" va apărea în toamna asta, la Leda, dacă am înţeles bine. Plus, în primăvară, "2666".

Anonim,  26 septembrie 2011, 09:00  

Buna ziua, dle Vancu.
stiti cumva cand se anunta rezultatele concursului de debut Max Blecher?
multumesc,

A.

capricornk13 26 septembrie 2011, 09:05  

@radu: 2666 o am de vreun an in engleza, nu m-am apucat inca de ea fiindca e foarte greu de carat in metrou! :) am o editie cartonata uriasa! am citit cartea de poeme a lui Marin, sunt foarte impresionata :)

Radu Vancu 26 septembrie 2011, 15:40  

Anonim: Bună ziua, data limită e 15 octombrie. Nu mai e mult, mai aveţi puţintică răbdare. :)

Capricornk13: Da, şi mie îmi aduce zilele astea una dintre surorile mele ediţia aia englezească uriaşă, nu mai am stare să aştept până se traduce în română. Cât priveşte poemele lui Marin, suntem (culmea, nu?) cam de aceeaşi părere... :)

eva 26 septembrie 2011, 18:41  

Acuma:
1. îmi place Micawber: mereu egal cu propria exigenţă.:)

2.în cronica mea sigur nu s-a observat ce zici tu( şi cred că ai dreptate cu manifestul), eu am neglijat detaliul respectiv. Altele mi s-au părut mai de interes.
http://evaziunispontane.blogspot.com/2011/03/poetul-in-viile-spaniei.html

3. nu mi s-a părut că în ,,Apropierea'' literatura salvează personajele, mai intens se petrec lucrurile în ,,Cartea tuturor intenţiilor''. Poate şi pentru că CTI e de fapt mai mult lirică.

4. ,,Apropierea'' va da ceva interesant făcută film, asta am simţit din prima citind-o. Sau abia atunci va confirma sau va infirma, vreau să zic.

Radu Vancu 26 septembrie 2011, 19:02  

1. A fi exigent cu literatura înseamnă a concepe cititul ca pe un examen; pe când eu cred că literatura înseamnă seducţie. Are de-a face cu dăruitul, nu cu cerutul :)

2. Mi-a plăcut că ai ales să-ţi închei cronica exact cu citatul ăla. E şi unul dintre favoritele mele.

3. CTI e o carte despre moarte, într-adevăr lirică şi intensă - cu mai multe alămuri, ca să zic aşa; A. e o carte despre frumuseţe, epică şi mai relaxată - dar magnetică precum vioara sau flautul. :)

4. Şi eu aştept nerăbdător filmul, dar nu cred că el va da un milimetru în plus sau în minus cărţii. O va face mai vizibilă, asta categoric; însă asta nu va modifica decât contextul, cred.

eva 26 septembrie 2011, 21:32  

da, sunt pentru seducţie, deşi am examinat şi eu pe destui la viaţa mea( şi am să dau seamă într-o zi!:)).

Cred că Micawber rămâne totuşi un tip de cititor rar, foarte cultivat & pretenţios, care obligă pe orice scriitor să se depăşească. E, intuiesc,la fel de exigent cu sine.

Nu ştiu ce-mi vine să îl apăr, taman eu care am şi căzut în plasa minuţiozităţii sale.:) S-o numim generozitate intelectuală, atunci.

Micawber, sper că n-o să vă supăraţi că v-am analizat în lipsă.:)

Radu Vancu 27 septembrie 2011, 00:12  

Da, toţi o să dăm seamă-ntr-o zi - după atâtea sesiuni & restanţe, tot nu m-am hotărât dacă examenele din poezie sunt tragice sau comice... :)

Elena 28 septembrie 2011, 12:09  

déjenlo todo, nuevamente. láncense a los caminos.

Radu Vancu 28 septembrie 2011, 12:37  

Da, într-adevăr, ăsta-i titlul manifestului lui Bolano.
Elena, il fantasma de un hombre enamorado de su ijo te dice gracias. :)

Micawber 28 septembrie 2011, 17:47  

@ Radu Vancu

La urma urmei cred ca e o chestiune de metoda: dvs. ati avut o abordare mai degraba extrinseca/heteronoma, eu, una intrinseca/autonoma a aceluiasi text. Pe dvs. metoda folosita v-a condus la concluzia ca Apropierea e o carte foarte valoroasa, pe mine, ca e mai putin reusita.
Cat despre caderea in obliviune, nu vreau sa ma bag in razboiul dintre scriitori si critici si nici nu fac parte din vreuna din aceste doua categorii. As atrage insa atentia ca obliviunea asta poate fi meritata sau nu, durabila sau nu. Ganditi-va la doua exemple celebre: Bach (care a cazut in uitare vreo 70 de ani dupa moarte, pentru a fi reintrodus in circuit de Mendelssohn-Bartholdy) sau, daca vreti un caz din literatura, G. M. Hopkins.

@ eva
Va multumesc pentru aprecieri. Cei inclinati spre carteala (ca mine) au adesea un numar destul de mic de simpatizanti.

Radu Vancu 28 septembrie 2011, 18:27  

Micawber: De data asta, sunt de acord cu fiecare literă a dumneavoastră. :) (În ce-l priveşte pe Hopkins, redescoperit mai ales de Eliot, am totuşi dubii că nu-l paşte alunecarea înapoi în obliviune - practic n-a lăsat nici o urmă în poezia de după el şi, mai grav, nici un poet major de după Eliot nu-l revendică drept maestru. Dar, desigur, bursa literară poate fi mereu surprinzătoare.)

Elena 29 septembrie 2011, 11:12  

nu, de fapt e sfarsitul. titlu e doar "déjenlo todo, nuevamente".
la española manda un abrazo para el fantasma de un hombre enamorado de su hijo ^^

eva 1 octombrie 2011, 12:15  

Micawber,
pentru ,,cârteală pur şi simplu'' nu mi-aţi fi intrat în graţii, vă asigur. Cârtitori-pur-şi-simplu există destui.

...dar modul argumentat, subtil şi inteligent în care cârtiţi, acela e atuul dvs. Inconfundabilul dvs. atu. Precum şi umorul.

Trimiteți un comentariu

Statistici

  ©Radu Vancu - Sebastian în vis - Template by Dicas Blogger.

SUS