marți, 3 august 2010

George Steiner, despre supravieţuirea prin limbaj

Sunt în prefaţa celei de-a doua ediţii, din '92, necirculată la noi, şi în postfaţă nişte pasaje pe care le redau mai jos. E în ele, dincolo de idee, o pasiune pentru ficţiune pe care extrem de rar o găsesc în textele teoreticienilor şi chiar ale criticilor autohtoni.
(45 de secunde - atât i-a luat noii redactoriţe-şefe de la New Yorker, Tina Brown, conversaţia telefonică prin care l-a anunţat pe Steiner că renunţă la serviciile lui după 33 de ani de colaborare. Am aflat asta de pe blogul lui Pierre Assouline. Asta da capodoperă perlocuţionară!)

Din prefaţă:
"After Babel argues that it is the constructive powers of language to conceptualize the world which have been crucial to man's survival in the face of ineluctable biological constraints, this is to say in the face of death. It is the miraculous - I do not retract the term - capacity of grammars to generate counter-factuals, 'if'-propositions and, above all, future tenses, which have empowered our species to hope, to reach far beyond the extinction of the individual. We endure, we endure creatively due to our imperative ability to say 'No' to reality, to build fictions of alterity, of dreamt or willed or awaited 'otherness' for our consciousness to inhabit. It is in this precise sense that the utopian an the messianic are figures of syntax".

Şi din postfaţă:
"I believe that the communication of information, of ostensive and verifiable 'facts', constitutes only one part, and perhaps a secondary part, of human discourse. The potentials of fiction, of counterfactuality, of undecidable futurity profoundly characterize both the origins and nature of speech. They differentiate it ontologically from the many signal systems available to the animal world. (...) Through language, we construct what I have called 'alternities of being'. To the extent that every individual speaker uses an idiolect, the problem of Babel is quite simply, that of human individuation. (...) To move between languages, to translate, even within restrictions of totality, is to experience the almost bewildering bias of the human spirit towards freedom. If we were lodged insisde a single 'language-skin' or amid very few languages, the inevtiability of our organic subjection to death might well prove more suffocating than it is".

Finalul:
"The Kabbalah, in which the problem of Babel and of the nature of language is so insistently examined, knows of a day of redemption on which translation will no longer be necessary. All human tongues will have re-entered the translucent immediacy of that primal, lost speech shared by God and Adam. We have seen the continuation of this vision in theories of linguistic monogenesis and universal grammar. But the Kabbalah also knows of a more esoteric possibility. It records the conjecture, no doubt heretical, that there shall come a day when translation is not only unnecessary but inconceivable. Words will rebel against man. They will shake off the servitude of meaning. They will 'become only themselves, and as dead stones in our mouths'. In either case, men and women will have been freed forever from the burden and splendour of the ruin at Babel. But which, one wonders, will be the greater silence?"

10 comentarii:

Micawber 3 august 2010, 17:43  

Consideratiile privind natura limbajului uman sunt, desigur, interesante si greu de contestat in adevarul lor.

Cu toate astea (si nu o spun pentru a diminua in vreun fel meritele lui Steiner), cu greu vom gasi aici vreo observatie pe care sa n-o facut semanticienii si specialistii in pragmatica in ultimii 50 de ani. Caracterul modal/neasertiv al conditionalelor sau al viitorului e o proprietate arhicunoscuta, pentru care in unele locuri studentii pica la examen daca n-o stiu, si asta nu de ieri, de azi, ci de decenii :) Valabil si pentru consideratiile privind perspectiva functionala asupra limbajului (caracterul referential fiind una din mai multe fatete etc.).

Acu' ramane de discutat in ce masura acestea proprietati (si altele) sunt 'miraculoase' si in ce masura ne place cand citim lucrurile astea spuse mai inflorit :)

Radu Vancu 3 august 2010, 19:10  

Nu "caracterul modal/neasertiv al condiţionalelor sau al viitorului" face obiectul tezei lui Steiner, ci faptul că posibilitatea contrafactualelor şi a ficţiunilor alterităţii contribuie decisiv la supravieţuirea speciei. Ceea ce e, sper că veţi concede, cu totul altceva :)

Micawber 3 august 2010, 20:05  

@ Radu Vancu

Nu va contrazic, dar nici macar aceasta nu e o teza de o prea mare originalitate :)

M-am intrebat nu odata cui i se adreseaza cartile lui Steiner. Pentru specialisti ele nu aduc mari noutati, pentru o buna parte din publicul larg, sunt prea dificile.

Cred ca in ultima instanta publicul-tinta e alcatuit din studenti, care sa nu dea Domnul sa nu-l parcurga din bibliografia obligatorie :)

Mircea Ţuglea 3 august 2010, 21:51  

Eu zic ca Steiner nu se adresează nimănui. E unul dintre acei rari autori care-şi creează publicul...

Radu Vancu 3 august 2010, 22:35  

@ Micawber: Aş fi curios cine sunt specialiştii aceştia pentru care Steiner e yesterday's news - pentru că eu ştiu că, dimpotrivă, publicată în 1975, când gramatica generativ-transformaţională era trendul zilei, "După Babel" nu numai că a părut a nu aduce vreo mare noutate, ci dimpotrivă, pentru că nega monogeneza lingvistică şi existenţa universaliilor gramaticale (putative etc.), a catalizat discuţii serioase, în care însuşi papa Chomsky a combătut îndelung.
Cât despre studenţi - eu mă bucur când dau peste unul care a auzit de el înainte să-i pomenesc eu numele :)

@ Mircea Ţuglea: Într-adevăr, dar după ce şi l-a creat, l-au dat afară de la gazetă. Ce naiba de logică mai are lumea asta? :)

Micawber 4 august 2010, 01:01  

Sunt dator cu o precizare: discutia incepuse de la chestiunea (non)asertivitatii unor structuri lingvistice si de la rolul jucat de limbaj dincolo de simpla sa functie referentiala. Aprecierile facute de mine la adresa lui Steiner se limitau la aceste aspecte si, luat de curent, nu am explicat acest lucru, inchipuind-mi (gresit) ca ma aflu intrr-un camp mai ingust decat cel in care 'bateau' afirmatiile mele.

Asadar, mea culpa. Daca ne limitam la cele doua aspecte probabil nu gresesc chestionand noutatea (chiar in epoca) a spuselor lui Steiner. Murise deja si Richard. Montague (povestea mortii lui e senzationala!), iar J. Searle era oale si ulcele de ani buni, ca sa nu pomenesc decat doua nume mari de semanticieni sau pragmaticieni.

In rest (universalii si restul) discutia e asa de ramificata, incat depaseste cadrul unui comentariu la o postare pe blog. Nu mai putin interesanta insa.

O singura observatie: asa-numita 'gramatica generativ-transformationala' continua sa fie si azi 'trendul zilei', eventual alaturi de ramura ei disidenta (dar nu total, pentru ca e doar generativa, nu si transformationala) numita teoria optimalismului (sau cum s-o traduce in romaneste Optimality Theory).

Inca o data, iertare pentru inacuratete.

Radu Vancu 4 august 2010, 01:17  

Plăcerea e de partea mea :)

Yigru Zeltil 19 august 2010, 12:20  

Mamă, ce discuție elevată!
Stau bine și mă gândesc: dar oare de ce, în fond, omului îi este atâta frică de tăcere?

murdoc 24 august 2010, 23:37  

silence is overrated.

Radu Vancu 26 august 2010, 01:53  

Yigru Zeltil: Pentru că, dacă tace, îl mănâncă limba! :)

Murdoc: So is sex, yet none knows well to shun the heaven that leads men to this hell... :)

Trimiteți un comentariu

Statistici

  ©Radu Vancu - Sebastian în vis - Template by Dicas Blogger.

SUS