"Zona nouă" cu Rita Chirian şi Veronica D. Niculescu. Micuţă dare de seamă
Azi, la lectura Ritei Chirian şi a Verei Niculescu, a fost recordul de public al Zonei noi - 31 de persoane.
A fost, de asemenea, şi recordul de durată - s-a discutat de la 5 până după 8.
Şi, cum tot a fost ieri ziua de naştere a lui Mircea Ivănescu, a fost cum nu se poate mai natural că s-a încheiat cu o discuţie despre el. (Era un iubitor al cenaclurilor, am reuşit să-l aduc de câteva ori la cenaclul studenţesc Icar, din care mai făceau parte Cami, Teodora Coman, Dumitra şi Ovidiu Baron, Nicu Obogeanu - era absolut fermecător, învăţai în alea două ore mai mult decât în ani de facultate.)
Privind ce se întâmpla, am avut la un moment dat impresia că asistam la secvenţa Zona nouă. Extinderea domeniului luptei. :)
(Deşi nu luptă a fost ce s-a întâmplat în seara asta, ci literatură. Adică prietenie.)
8 comentarii:
O să comentez tot eu, deşi probabil nu se prea cade.
M-am simţit minunat cu voi, n-am cum să vă mulţumesc destul. Bineînţeles că mi-e ruşine de cât am vorbit când trebuia să tac, bineînţeles însă că îmi pare bine-bine că discuţia s-a mutat în alte zone. Noi vechi. Şi spre M.I., dar şi spre Nirvana. A fost cu totul altfel decât credeam că va fi. Aş vrea să îi cunosc mai bine pe mulţi dintre cei de aseară. Sunteţi foarte foarte foarte norocoşi.
Vera, eu sper că-i vei cunoaşte tot mai bine - acum ştii drumul. :)
Iar norocul, bineînţeles, a fost şi de partea noastră! :)
M-am simtit minunat aseara, chiar daca am fost o simpla spectatoare si ma bucur ca am avut sansa sa iau parte la o intalnire cu atatia oameni talentati. E foarte frumos ce faceti voi acolo!
M., mulţumesc pentru cuvintele frumoase, te mai aşteptăm cu drag! :)
Am avut emoții, am crezut că Zona e minată :)
Acum răsuflu a eliberare, slavă cerului...
Printre atâția foarte-tineri pretențioși într-ale literaturii, ți se strânge inima, nu alta!
Rita, am rezon să cred că şi ei erau la fel de emoţionaţi ca şi tine.
Treizeci şi una de inimi strânse irigate de sângele comun al Poeziei.
(Iar luxul de a avea inimă se pedepseşte întotdeauna cu strângerea ei. :) )
asta-i strategia noastră de marketing: doar la început suntem așa, ca să vă ademenim :D apoi ne dau la unii colții, la alții cornițele ;D
...iar la câte unii şi colţii, şi corniţele! :)
Trimiteți un comentariu