miercuri, 27 iulie 2011

Amintiri

În 1999, după ce a murit Doamna Stela, a stat o bună bucată de vreme la un hotel, nu putea să se întoarcă acasă. Într-un târziu, banii sfârşindu-se şi nemaiavând ce face, a trebuit să se întoarcă. Am intrat în casă, a privit lung spre patul unde doarmea Doamna Stela, apoi s-a aşezat într-un fotoliu şi mi-a spus încet:
- Nu mă mai ridic de aici, cât mai poate dura, cât mai pot eu supravieţui fără ea, s-ar fi căzut să murim deodată...
Zilele trecute, uitându-mă pe crucea lor comună, mi-am dat seama că şi Doamna Stela, născută în 1919, a murit la 80 de ani, la fel ca el. Într-un fel, dacă punem între paranteze infernul celor 12 ani (dar poate cineva pune între paranteze infernul?), e ca şi cum ar fi murit deodată.

***

Îmi povestea că, prin anii '80, unul dintre chelnerii de la Bufniţa obişnuia să-i aducă o vodcă mică, şoptindu-i conspirativ:
- Pentru dumneavoastră, domnule Noica.
Fireşte, protesta, indignat că o celebritate precum Noica poate fi confundată cu un atât de insignifiant mare poet:
- Dar eu nu sunt domnul Noica!
Iar chelnerul, zâmbind conspirativ, murmura:
- Lăsaţi că ştim noi...


***

În 1999, vreme de un semestru, a ţinut un curs de poezie universală modernă la master. Nu m-a lăsat să vin la cursuri, aşa că îl aşteptam acasă.
La primul curs, o doamnă l-a întrerupt:
- Domnule profesor, mă iertaţi, eu am plecat în anii '80 în Canada, mi-am făcut o familie acolo, m-am întors acum să-mi închei studiile. Ştiţi, atunci când am plecat era un lucru stabilit faptul că Adrian Păunescu e cel mai mare poet român. Acum, de când m-am întors, aud întruna că Nichita Stănescu e cel mai mare poet român. Spuneţi-mi, vă rog, care-i adevărul?
- Domnule, îmi povestea surâzând, mai bine de cinci minute m-a străduit să-i explic că, într-adevăr, Adrian Păunescu este cel mai mare poet român...

Read more...

vineri, 22 iulie 2011

Mircea Ivănescu. Ultimul drum

Sâmbătă, la ora 12, la casa de pe Vasile Aaron numărul 4 va avea loc slujba de înmormântare.
De la ora 13, se va pleca spre cimitir.
Doamne, odihneşte-i sufletul bun şi frumos.

Read more...

joi, 21 iulie 2011

Mircea Ivănescu (1931-2011)

Dumnezeu să-l odihnească.
Şi-a dorit tare mult moartea asta.

Read more...

Câteva poze de la Bistriţa




















Marin Mălaicu-Hondrari












Anatol Grosu












Andra Rotaru












Bogdan Coşa, Florin Partene & friends












Ion Mureşan, Marin Mălaicu-Hondrari












Ion Mureşan, Elena Borras Garcia












Claudiu Komartin, Ştefan Manasia, subsemnatul












Ion Mureşan, Claudiu Komartin












Emil Brumaru & friends (la atelierul de scriere al Ritei Chirian)












Bogdan Coşa, Claudiu Komartin












Florin Partene, Ştefan Manasia












Dan Coman













Claudia Fitcoschi, Elena Borras Garcia, Cosmin Perţa












Ana Toma cântând la pian o piesă a trupei ei












White Noise, Ana Toma












Florin Partene, Rita Chirian, Marin Mălaicu-Hondrari












Svetlana Cârstean, Andrei Anastasescu












Ana Donţu, Anatol Grosu, Cosmin Perţa

Anatol Grosu, Emil Brumaru


Foto: Elena Borras Garcia

Read more...

marți, 19 iulie 2011

Poezia chiar a fost la Bistriţa

Au fost, cum era de aşteptat, zile atât de pline, încât va fi imposibil să le rezum într-o postare. Aşa că o să revin probabil în serial asupra lor, pe măsură ce memoria mea dezorganizată le va recupera din minunatele lor ascunzişuri.
Sigur, lecturile au fost minunate, cum era de aşteptat, având în vedere lista poeţilor invitaţi. Însă cred că toată lumea (y compris atât invitaţii, cât şi spectatorii) e de acord că vârful absolut al Festivalului a fost dat de apariţiile publice ale lui Emil Brumaru, aflat într-o formă uluitoare - nu l-am văzut niciodată atât de reactiv, cu o facondă torenţială şi hipnotică, într-o dispoziţie confesivă (ai fi zis) nelimitată. Au fost două asemenea momente, cel dintâi vineri, la Plan B Club Cafe, într-un dialog cu Ion Mureşan (trebuiau să mai participe Emilian Galaicu-Păun, care n-a primit viza, habar n-am de ce..., şi Dinu Flămând, care n-a mai ajuns la discuţii, prins probabil cu programul Zilelor Bistriţei, desfăşurate în acelaşi timp cu Festivalul - D.F. fiind cetăţean de onoare al Bistriţei), la care practic n-am avut ce să moderez: Brumaru fiind în amintita formă ravisant-bavardă, şi eu, şi Ion Mureşan am înţeles că n-avem altceva de făcut decât să tăcem şi să admirăm.
Al doilea moment de graţie al lui Emil Brumaru a fost cel de sâmbătă seara, la încheierea lecturilor. N-a citit aproape nimic, a vorbit despre studenţia lui la Medicină (catalizat de poezia Ritei Chirian, care a citit chiar înaintea lui) şi despre începuturile lui literare,  despre scris ca fericire şi scrisul pe fericire, realmente fabulos, sala a fost în transă o oră sau cât o fi durat, poate mai mult. Ştiu că sunt înregistrate ambele discursuri, ar fi minunat dacă le-ar transcrie cineva.

N-aş vrea însă să vă povestesc despre poeţi şi poezie şi să uit muzica - pentru că e un festival de poezie şi muzică de cameră, la urma urmei. În ce mă priveşte, recitalul de vineri, susţinut de Antal Szalai (la vioară - Stradivarius) şi Jozsef Balogh (pian), a fost la fel de răvăşitor ca poezia cea mai pură & disperată (cei doi muzicieni unguri cântă împreună de când aveau nouă ani, se înţelege cum a sunat Prokofievul lor). Sâmbăta a fost şi ea cu adevărat muzicală, în cel mai plin înţeles al cuvântului - cuplul Aurelian-Octav Popa (celebrul clarinetist) şi Sanda Popa (violă) a fost admirabil, au şi revenit de altfel de patru ori pe scenă, la bisuri, nu-i lăsa lumea să mai plece din sinagogă. Maestrul Popa e de o vitalitate adolescentină la cei 74 de ani ai săi, Emil Brumaru şi-a exprimat public, în timpul recitalului-confesiune de la final, invidia pentru zburdălnicia ceva mai vârstnicului artist (Brumaru având 72). N-avea pur şi simplu astâmpăr, după recital a ţinut să discute cu mine despre Herta Muller, Kundera şi Thomas Mann (era în deplină cunoştinţă de cauză pe toate cele trei subiecte), despre poezia română contemporană (aici, cam lacunar :) ) şi despre copii şi nepoţei (Sebastian, respectiv Joachim - aici, absolut en expert!). E absolut formidabil cum ştie Gavril Ţărmure să aducă muzicieni de o asemenea calitate la Bistriţa.
O să revin, ce s-a întâmplat la Bistriţa e materie de roman-fluviu, nu de postare pe blog! :)

Read more...

joi, 14 iulie 2011

La Festival, birjar!




















Am plecat spre Bistriţa.
O să încerc să fac pe reporterul Festivalului, sper să găsesc în fiecare zi un calculator legat la net.
Până duminică, vom locui cu toţii la Bistritz, deasupra mării, la doi ani lumină de ceva foarte, foarte fragil.

Read more...

marți, 12 iulie 2011

Lansare de revistă & carte (Transilvania & Astra)

Joi, 14 iulie, când eu o să fiu la Bistriţa, la Sibiu o să se lanseze următoarele două chestiuni:

- Revista Transilvania, numărul 5 din anul ăsta;
- o monografie a lui Silviu Borş despre Biblioteca Centrală a Asociaţiunii. 1861-1950, practic cel mai bun studiu despre Biblioteca Astra din Sibiu (cartea, editată de Transilvania, e apărută la InfoArt Media, unde a ieşit şi antologia Zona nouă şi unde cred că o să mai iasă curând ceva - vă spun la momentul potrivit :) )

Lansarea va avea loc la Biblioteca Astra, în Corpul B (clădirea nouă), de la ora 5.

Read more...

duminică, 10 iulie 2011

Festivalul de poezie şi muzică de cameră (ediţia a III-a, Bistriţa, 14-17 iulie 2011)




















FESTIVALUL DE POEZIE ŞI MUZICĂ DE CAMERĂ
– ediţia a III-a –
14-17 iulie 2011

Organizator: Asociaţia Argument Bistriţa
Parteneri: Societatea de Concerte Bistriţa/Primăria Bistriţa/CNAM Bistriţa/Hotel Metropolis/Observator Cultural/Dilema Veche
Echipa de proiect: Dan Coman, Marin Mălaicu-Hondrari, Ana Toma, Camelia Toma, Gavril Ţărmure

Invitaţi: Emil Brumaru, Svetlana Cârstean, Rita Chirian, Bogdan Coşa, Ana Donţu, Emilian Galaicu-Păun, Anatol Grosu, Dinu Flămând, Claudiu Komartin, Ştefan Manasia, Ion Mureşan, Cosmin Perţa, Andra Rotaru, Robert Şerban

Moderator: Radu Vancu

Edituri invitate: Polirom / Cartea Românească (Claudia Fitcoschi), Cartier (Emilian Galaicu-Păun), Tracus Arte (Ioan Cristescu, Cosmin Perţa), casa de pariuri literare (un cristian), Casa de editură Max Blecher (Claudiu Komartin)
Brumar (Robert Şerban), Charmides (Gavril Ţărmure)

Program

Joi, 14 iulie
Centrul Multicultural Sinagoga Bistriţa

18:30 – 19:00
Deschiderea festivalului şi prezentarea invitaţilor
19:00 – 21:30
Lansare de carte
Dinu Flămând – În amonte/En amonte, poeme, ediţie bilingvă, Charmides 2011
Lecturi
Dinu Flămând, Andra Rotaru, Anatol Grosu, Svetlana Cârstean, Emilian Galaicu-Păun
Recital de muzică contemporană
Daniela Păcurar – soprană
Vera Negreanu – pian
Mircea Neamţ – trombon
Ioan Dărăban – percuţie
în program: lucrări de muzică contemporană compuse de Ionică Pop

Vineri, 15 iulie
11:00 – 13:00
Atelier de scriere, la Ceainăria librăriei Casa Cărţii „N. Steinhardt” Bistriţa
moderatori: Rita Chirian, Radu Vancu
17:00 – 18:30
Dialog
Emil Brumaru, Emilian Galaicu-Păun, Ion Mureşan, Dinu Flămând
la Plan B Club Café Bistriţa
moderator: Radu Vancu
19:00 – 21:30
la Centrul Multicultural Sinagoga Bistriţa
Lansări de carte
Ştefan Manasia – Motocicleta de lemn, poeme, Charmides, 2011
Bogdan Coşa – Poker, roman, Cartea Românească, 2011
Lecturi
Ştefan Manasia, Ana Donţu, Bogdan Coşa, Claudiu Komartin, Ion Mureşan
Recital cameral
Antal Szalai – vioară (Ungaria)
Jozsef Balogh – pian (Ungaria)
– în program: lucrări de Brahms, Debussy, Bartok, Prokofiev

Sâmbătă, 16 iulie
11:00 – 13:00
Salonul cărţilor de poezie la Galeria Lina, în incinta Centrului Multicultural Sinagoga Bistriţa
Întâlnire cu reprezentanţii editurilor: Claudia Fitcoschi – Cartea Românească şi Polirom; Un Cristian – casa de  pariuri literare; Claudiu Komartin – Casa de Editură Max Blecher; Cosmin Perţa – Tracus Arte; Svetlana Cârstean – Pandora M; Robert Şerban – Brumar, Gavril Ţărmure – Charmides, Emilian Galaicu-Păun – Cartier.
17:30 – 20:00
la Centrul Multicultural Sinagoga Bistriţa
Lansare de carte
Cosmin Perţa – Fără titlu, editura Paralela 45, 2011
Lecturi
Cosmin Perţa, Rita Chirian, Robert Şerban, Emil Brumaru
Recital cameral
Aurelian-Octav Popa – clarinet
Sanda Popa – violă
– în program: lucrări de muzică contemporană românească

Duminică, 17 iulie
12:00 – 13:30
Clubul de lectură Institutul Blecher, XLIII, la Plan B Club Café Bistriţa
moderator: Claudiu Komartin

Read more...

vineri, 8 iulie 2011

Monciu-Sudinski, sinucis? Doar zvonistică, sper

A ajuns în orele astea cineva din Danemarca pe blogul meu căutând pe Google amănunte despre "monciu sudinski sinucis".
N-aş fi dat atenţie dacă n-ar fi venit căutarea taman de acolo, din Nordul în care s-a retras de atâtea decenii. Sper că-i doar un ecou întârziat al zvonisticii privitoare la sinuciderea lui - adică zvonistica despre care vorbeşte Dan Shafran aici.
Dar dacă tot a venit vorba de Monciu-Sudinski, nu strică să-i recitim măcar una dintre prozele lui minunate de pe blogul administrat de Mitoş Micleuşanu. Ca să ne reamintim de acest scriitor atât de autentic, ajuns azi (mânat de aceeaşi irepresibilă dorinţă de libertate din care-i originează şi literatura) Alexandru, robul lui Dumnezeu, călugăr rătăcitor prin Septentrion.

Read more...

miercuri, 6 iulie 2011

Lansare de carte. Daniela Matei, "Maşina de întors timpul"




















Luni, de la ora 18, la Librăria Humanitas din Sibiu, Daniela Matei îşi va lansa volumul de poeme "Maşina de întors timpul", apărut recent la Editura Art.
Vom vorbi Dragoş Varga şi cu mine.
Daniela Matei a frecventat Cenaclul Universitas. Pe coperta a IV-a, profesorul Mircea Martin spune următoarele:
"Prin 1987 sau 1988, la Cenaclul „Universitas”, şi-a făcut apariţia o studentă la Medicină, Daniela Moraru, ale cărei poeme mi-au produs nu doar încântare, ci şi uimire. De unde atâta dezinvoltură şi proprietate poetică – mă întrebam, aflând că viitoarea doctoriţă venea de la Sibiu, dar nu-l citise pe M. Ivănescu?! Am crezut în vocaţia ei de poetă, i-am reproşat că nu se ia în serios, am regretat apoi plecarea ei în Statele Unite...
Iată însă că fatalitatea talentului îşi spune până la urmă cuvântul şi Daniela Moraru, devenită Matei prin însoţirea cu un alt membru al Cenaclului „Universitas”, Sorin Matei, nu a renunţat la poezie. Nici doctoratul în Medicină, nici munca de cercetare hiperspecializată în care s-a angajat nu au împiedicat-o să arunce asupra lumii privirea ei de atunci, o privire selectivă şi penetrantă în care persistă naivitatea acută şi cruzimea inocentă a copilăriei. De unde de altundeva magnetismul cu care se încarcă descrierile şi evocările sale, care caută anume obiectele şi gesturile mărunte, domestice, simple? Priviţi la ce priveşte poeta şi, mai ales, cum simte lucrurile, cum le prinde împreună, cum îşi poartă o intuiţie sau o imagine prin tot poemul, cum aşterne asupra lui o pulbere fină, aproape imperceptibilă, pe care noi o aspirăm prin toţi porii".

Read more...

luni, 4 iulie 2011

"Zona nouă". Ana Donţu

După cum am scris în prefaţa antologiei, deşi Ana Donţu e prezentă acolo cu o proză, ea este credibilă şi ca poet. (A câştigat deja un premiu important pentru poezie la Festivalul Macedonski de la Craiova .)
Iată dovada. :)

aşternutul

sigur întunericul din cameră ascunde ceva
altfel de unde ţiuitul acesta în urechi când nimic nu mai mişcă
dacă aş reuşi să-mi strecor neobservată mâna până la întrerupător
în cameră ar fi mai multe umbre decât lucruri
dar pe întuneric ele se apropie şi îţi acoperă faţa
cu palmele
şi adormi când
lumea se scurge în corpul obez care
se întinde peste tine ca o plapumă
 
jucăria

n-ar trebui să fie straniu
zgomotul acesta surd e şi el un obiect din cameră
o minge pasată între tine şi ea

dincolo de pereţi nu e lumea aşa
cum se vede pe fereastră
geamul este un monitor la care te uiţi şi crezi că-i adevărat
din exterior se arată ca o jucarie printre altele
o jucărie cu baloane de săpun
şi nu înţelegi de ce te agiţi aşa fără sens
camera dispare între degetele unui copil uriaş
(cred că i-am văzut odată la geam ochii albaştri)
 
spânzuratul

lucrurile clocotesc şi ele în tăcere
deşi nu se întâmplă nimic
nu mai apucă să-ţi acopere faţa
obeza ajunge la tine când
eşti cu ochii deschişi
îşi târăşte piciorul peste tine
şi trece mai departe
tu rămâi cu ochii pironiţi
la becul care atârnă ţeapăn de tavan
 
macheta

niciodată nu se astâmpără până la urmă
mereu mai rămâne o mână care smulge puful de pe haine
un deget care scormoneşte în perete
un picior care loveşte scurt în masă
un nerv zvâcnind
o unghie care intră în piele
 
camera fără pereţi

a vorbi aici
e cum ai păşi pe o podea
acoperită cu peşti
scaunele tale nu au spetează
uşile toate fără mâner
când te plictiseşti mă opreşti de la telecomandă
cu glonţul la 5 milimetri de ceafă
(şi morţile astea au fost filmate din timp
dar te-ai gândit că e prea mult sânge)

să treci peste ea
viaţa nu e în direct
apeşi un buton şi e gata
 
peşti deasupra capului

ştiu că obiectele astea nu au nici o importanţă
nici măcar cerul şi blocurile care se văd prin geam
toate sunt jucării care atârnă deasupra unui leagăn
din spatele lor pândeşte un ochi
perdeaua umflată de vântul care pătrunde prin crăpături
nimeni n-o va da la o parte
nu va fi o apocalipsă

mă sufoc în straturile camerei
când îşi împătureşte peste mine pereţii

 aprind lampa

şi îi întorc spatele
să privesc animalul adormit la piept
respirând greu ca sub apăsare

într-o zi se va trezi şi mă va face bucăţi
va sta la fel ca acum
cuibărit între piept şi perete
sau va fi în spate şi-mi va respira în ceafă

va muşca mai întâi de gât
mă va soarbe ca pe o boabă de poamă
până rămân o piele flască

gândurile se vor amesteca între ele
ca stolurile de păsări
când sunt în pericol

voi crede la început
că sunt o figurină de pe pervaz
şi n-o să mă întreb
de ce corpul meu e atât de rece
de ce braţele îmi cad
de parcă li s-au tăiat sforile
şi mă mişc greu ca în smoală topită

dar lucrurile astea vor fi fireşti atunci
aşa cum crusta melcului trosneşte
când îl striveşti cu pantoful de asfalt

post scriptum

cu ochii închişi când geamul a duduit toată ziua
şi piciorul s-a oprit în perete

o cameră cu o singură fereastră
la care se înghesuie morţii
o mulţime de victime şi un singur suspect după sticlă

dar e linişte şi nimic nu se vede dincolo de
cercul gălbui pe care becul îl desenează
în jurul meu

P:S: noaptea pe la trei
o mână străină îmi bâjbâie sub piele
cum şi eu caut sub plapumă
căldura animală a unui corp
plecat de curând

Read more...

vineri, 1 iulie 2011

Of Gentle Wolves. An Anthology of Romanian Poetry

















După cum se vede şi pe copertă, antologia apărută de curând în State, la Calypso Editions, e tradusă de Martin Woodside, un excelent poet el însuşi. E o şansă importantă ca, după Adam Sorkin, un tânăr traducător să afecţioneze într-atât poezia română. Din câte îmi pot da seama, pasiunea asta îl va bântui pe M.W. multă vreme de acum încolo, aşa încât e aproape sigur că antologiile lui vor fi din ce în ce mai consistente.
Iată şi lista poeţilor antologaţi în această primă versiune: Constantin Acosmei, Ana Blandiana, Nicolae Coande, Dan Coman, Gabriel Decuble, Leonid Dimov, Angela Marinescu, Ioan Moldovan, Gellu Naum, O. Nimigean, Marin Sorescu, Robert Şerban, Chris Tanasescu, Radu Vancu. 
Mai multe informaţii, pe site-ul editurii.

Read more...

Statistici

  ©Radu Vancu - Sebastian în vis - Template by Dicas Blogger.

SUS