Facebook, sufletul nostru colectiv
Sunt de aseară pe Facebook şi nu m-am dezmeticit încă. Am avut acum un an o lectură cu Ion Mureşan la MNLR, o vorbă a lui din seara aia îmi revine ca un power play în minte de aseară încoace: clama Muri atunci că "Internetul e spirit făcut vizibil". Ei bine, trăgând cu orele în jos şi-n sus de bara din dreapta, îmi spun că, dacă Facebook e sufletul nostru colectiv, atunci e vraişte. Policolor şi vraişte. :)
17 comentarii:
e ca o gradina. trebuie curatat, altfel ajunge jungla :)
Am văzut documentare cu jungle chiar mai prietenoase! :)
Comentariul pe care as fi vrut sa ti-l las cind te-am vazut sosind acolo ar fi fost: Bine ai venit aici, in celula! M-am abtinut. Ma bucur de primele tale impresii. Orice om care ar vedea altfel mi s-ar parea bolnav. E locul unde vii doar ca sa ai de unde pleca.
(lipsa diacritice, computer cu mofturi)
PS: De acord si cu Bogdan O. Dar oricit ai curata, ramine senzatia ca tu insuti, cu ceea ce risipesti chiar tu pe acolo, nu faci decit sa adaugi unei jungle. Risipa, risipa. Dar sint si perioade cind, daca stai mult timp foarte izolat, ai deodata asa un chef sa te spargi in farime si sa te risipesti... Sa se aleaga praful de toate. Iar FB e un loc foarte bun pentru praf si pulbere.
e un baobab pe care tindem să-l confundăm cu un bonsai inofensiv
Lasciate ogni speranza voi ch'entrate :)
Veronica: E apocalipsa veselă, ce mai! :)
Andrei Dosa: Aşa e - dar parcă-parcă încep să cred că şi bietul baobab e inofensiv, oricâtă gălăgie am face noi printre crengile lui.
Rita Chirian: Hehe, în ce bolgie l-ar mai fi aşezat Dante pe Zuckerberg! :)
Un Munte-de-Zahăr pe un Munte de Sare :)
Un Zuckerberg în Salzburg, care va să zică - păi chestia asta pare mai degrabă un Paradis! :)
şi eu care mă-ntreb: cum o fi pe FB!? :)
E aşa: te faci prieten la cataramă cu toată lumea şi catarama...ia-o de unde nu-i! :)
Minunat, Teodora.
Cind punem de-o catarama? Se scot mesele in Piata Mica, mi-e dor de zacut intr-un scaun la soare...
Eva: E din ce în ce mai puţin rău, în fond. :)
Însemnări din subterană: Tedi, zău că uneori îmi aduci aminte de Mister Miyagi - cel mai asertiv-aforistic poet chinezo-american! :)
Veronica: Roşu roşu cataramă! :)
eu cred că părţile bune ale facebookului s-au vărsat în grădina mea. s-au strâns cataramele bune iar cele care mă strângeau de gât s-au desfăcut. dar nu-l pot vedea ca pe "sufletul nostru colectiv", chiar dacă şi-acela o fi fiind policolor şi vraişte.
Radu, era cât pe ce! Am citit aservit în loc de asertiv...nu cred că vrei să ştii ce gânduri mi s-au foit prin cap... :)
Ora, eu vreau să-mi fac din cataramele tale bune rame perfecte de tablouri şi de ochelari! :)
@teo, înseamnă că tu te vrei înapoi!? :)
Ora 25: Ştii cum e, pentru unii mumă, pentru alţii cataramă! :)
Însemnări din subterană: Tedi, asertiv-aservit e un fel de Schuttelreime (ca în "Du bist Buddhist", de exemplu), şi numai tipii imaginativi văd spontan rime din astea zgâlţâite. :)
Trimiteți un comentariu