duminică, 29 mai 2011

Ion Zubaşcu

A murit, după o suferinţă crâncenă, dusă cu o neverosimilă demnitate.
Ultimele lui două cărţi de poezie, absolut răvăşitoare, fac din el unul dintre cei mai buni poeţi optzecişti.
Însă literatura română a pierdut nu numai un poet de forţă, ci şi un om de o rară delicateţe şi generozitate, aşa cum am apucat să-l cunosc în scurta noastră corespondenţă.
Dumnezeu să-l odihnească!

4 comentarii:

Adrian,  29 mai 2011 la 14:28  

Revista CONTA il are invitat, la numarul 6, in tipar, cu interviu plus grupaj de versuri inedite. Moartea lucreaza mai repede decit tiparul ...! Dumnezeu sa-l aseze in corul sufletelor inspirate din Rai!
Adrian Alui Gheorghe

Radu Vancu 29 mai 2011 la 15:34  

Adrian Alui Gheorghe: Da, aşa e, a lucrat repede - însă tiparul durează mai mult. Postumele sunt mai lente, dar mai răzbătătoare decât moartea.

Anonim,  29 mai 2011 la 17:57  

"Ce greu e să cânţi după domnul Zubaşcu..."

Să încercăm să fim solidari cu poetul acum, când sufletul se desparte de trup.

Lorena P S

Radu Vancu 29 mai 2011 la 22:08  

Aşa e - să fim solidari citindu-l.

Trimiteți un comentariu

Statistici

  ©Radu Vancu - Sebastian în vis - Template by Dicas Blogger.

SUS