Dicţionarul mereuţ
În Serbia, poetul Pavel Gătăianţu (Anarhie cu pauză de ceai, 2011 - nu numai titlul e remarcabil, ci cartea în întregime; am scris o recenzettă despre ea în România literară, trebuie să apară) ne-a făcut cadou mie şi lui Marin Mălaicu-Hondrari unul din cele mai haioase cuvinte ever: e vorba despre adjectivul mereuţ, însemnând în româna vorbită în Serbia "lent" sau "mocăit" (dacă am înţeles bine). Aşa că, după ce am primit cadoul, Marin şi cu mine ne-am pus pe mereuţit toate cărţile care ne veneau în minte.
Ne-a ieşit următorul dicţionar mereuţ (ori bibliografie mereuţă):
Mereuţul care nu poate fi înţeles Mereuţul din container
Un mereuţ în infern De-a mereuţul
Toţi sunt mereuţi Mutilarea mereuţului la tinereţe
Mereuţul tuturor intenţiilor Monstrul mereuţ
Anul cârtiţei mereuţe Mereuţul fără ieşire
Mereuţul cu două intrări Faruri, vitrine, mereuţi
De ce iubim mereuţele Un week-end printre mereuţi
Mereuţ din lacrimă Mereuţ la 15 ani
Mereuţul din pădurea adormită Mereuţul egal al fiecărei zile
Cel mai iubit dintre mereuţi Viaţa e în altă mereuţă
Mereuţul de adio Cum poate fi cineva mereuţ
Mereuţului n-are cine să-i scrie Lacrimi şi mereuţi
Neajunsul de a fi mereuţ Aşa s-a călit mereuţul
În căutarea mereuţului pierdut Mereuţii de Curtea Veche
Singurătatea mereuţului de cursă lungă Frica mereuţului la lovitura de la 11 metri
Mereuţul din Oz Întoarcerea mereuţului risipitor
Mereuţ, ursul polar Mereuţul în două zile
Zbor deasupra unui cuib de mereuţi Mereuţul fără însuşiri
Requiem pentru un mereuţ Aşa grăit-a mereuţul
8 comentarii:
doamne fereşte...oameni serioşi sunteţi voi?
nu mai prea pot de râs :))
ați uitat de : până mereuț :(
Ana Alfianu: Suntem cei mai serioşi mereuţologi din lume, Ana! :)
Gabriel Daliş: N-am uitat, Gabriel, am transcris la repezeală din carneţel câteva zeci de titluri, mai am cel puţin încă pe atâtea!
Mereuţ, urs polar - stop al meu!
pfiii, ce drăguţ, şi mult mai mare ca Titănuş.
Luiza: Nu-ş de ce ştiam eu că ţie-ţi plac şalurile, nu blănurile, mi-am cam confuzat tărtăcuţa mereuţă, cred. :)
Ora25: Da, aproape cât ditamai aisberguţul! :)
Protestez! Ieri site-ul tău nu m-a lăsat să comentez! Tocmai când vroiam să mă bag şi eu cu Posibilitatea unei mereuţe şi Pe aripile mereuţului!
Şi să zic: mereuţă ţi-e grădina, Darwine!
Capricornk13: Nu ştiu ce se întâmplă, mi-au mai spus din când în când şi alţi oameni (la fel de minunaţi :) ) că n-au reuşit să posteze comentariul. Am impresia că blogul meu e cam mereuţ, zău aşa. Cât despre "Posibilitatea unei mereuţe" şi "Pe aripile mereuţului", sunt direct în Top 10-ul meu! :)
Trimiteți un comentariu