Lectura de sâmbăta viitoare
Iată mailul primit de la Cosmin Perţa (poetul e, cum se ştie, redactor-şef la Tracus Arte).
Îl reproduc aşa cum l-am primit, cu tot cu citatul final din H., trimis spre meditaţie cam în aceeaşi manieră în care îşi trimiteau scolasticii în epistolele lor excerpte din Sfinţii Părinţi. (E, aşadar, un mail aproape medieval & aproape olograf!)
Prin urmare, scrie Cosmin:
Sambata, 20 nov, de la ora 17.00, in groapa La Muzeu vor citi Ana Dragu, Dan Coman, Florin Partene, Vasile Leac si Radu Vancu. Muzica de Mircea Tiberian. Sumare, inexacte si pe alocuri deplasate prezentari de Cosmin Perta.
excelent! pentru o asa ocazie merita sa ma fac invizibila si sa dau o fuga pana la muzeu (am un numar limitat de invizibilizari, de-aia le pastrez numai pentru ocazii speciale. sper sa reusesc sa pun la punct aparatul ala care ma poate face invizibila oricand). altfel n-am cum sa ajung, dar daca auziti un bazait suspect in timpul lecturii sa stiti ca-s eu, iau notite sa nu uit nimic cand o sa revin la berlin ca zum in carne si oase. hm, desi si aici e o mica problema - s-ar putea, totusi, sa uit. asa ca poate imi povesteste si mie cineva cum a fost :)
M-ai lăsat paf, habar n-aveam că există invizibilizatoare fără reportofon.
Sau fără reminder.
Însă eram precis că eşti invizibilizatorouseriţă, prea ştii multe despre toate cele! :)
In groapa = in Cafeneaua de la MNLR banuiesc. Aproape sigur o sa ajung si eu.:)
exista cu reportofon si reminder?!!!! inseamna ca eu il am pe cel mai rudimentar. si se mai zice ca nemtii si tehnica... pfuai! imi trebuie neaparat unul cu reminder, chiar acum ma duc sa caut.
El Desdichado: Da, acolo e - vino, cel puţin patru cincimi dintre poeţii de acolo merită :)
Zum: Există, sigur că da, adică nici nu se mai fabrică fără, am impresia că ai rămas la un fel de HC95 sau Commodore al invizibilizatoarelor, zău! :)
care-i cincimea care da cu virgula? dumitale?
ei ei, hai mai incet cu modestia :)
Ei, Bogdane, ce să fac, doar mă ştii, aşa-s eu, modest ca Macedonski :)
Din pacate nu am ajuns, dar banuiesc ca a iesit foarte bine si fara prezenta mea in decor.
Buna asta cu ''modest ca Macedonski''. :))
Da, şi eu cred c-a ieşit bine, nu chiar ca o şedinţă de la "Literatorul", dar pe aproape :).(Ce-i drept, nici eu n-am avut inele cu pietre colorate pe care să le-mpart oamenilor dragi de acolo, aşa cum făca Macedonski, dar îi rog din suflet să mă creadă că, de fapt, le-am dat fiecăruia câte un cufăr plin cu giuvaericale după pofta inimii.)
Trimiteți un comentariu